Retrospectiva săptămânii 08-14.03.2026
Proiectul de buget, finalizat / Preşedintele Ucrainei, în România / Sprijin românesc pentru cel mai important partener strategic / Preţurilor carburanţilor, la cote îngrijorătoare
Ştefan Stoica, 14.03.2026, 11:25
Proiectul de buget, finalizat
Cel mai întârziat proiect de buget din ultimele două decenii a fost finalizat joi seara şi a ajuns în Parlament pentru dezbatere, alături de cel al asigurărilor sociale. Este un buget realist, echilibrat, construit pe parametri prudenţi într-o perioadă dificilă, au subliniat premierul Ilie Bolojan şi ministrul finanţelor, Alexandru Nazare. Principala provocare este reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB, o bornă pe traseul de reechilibrare bugetară convenit cu Comisia Europeană. Premierul a amintit că bugetul ţine cont şi de reducerea de cheltuieli cu 10% în administraţia centrală şi locală. Pe de altă parte, bugetele de investiţii vor fi mai mari decât anul trecut, datorită componentelor care ţin de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, de peste 10 miliarde euro, precum şi de SAFE (Security Action for Europe). PIB-ul pe care se bazează construcţia bugetului depăşeşte 2000 miliarde de lei, echivalentul a 400 miliarde de euro, a precizat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare. Creşterea economică prognozată pentru acest an este de 1%, iar inflaţia este de 6,5 procente. Bugetul este propus de guvenul coaliţiei cvadripartite, totuşi, social-democraţii, parte a acesteia, sunt nemulţumiţi şi mai au nevoie de un conclav politic pentru a decide dacă îl susţin. Ei vor să-l amendeze în Parlament, mai ales pe partea care îi interesează în mod special, aceea de solidaritate socială. Premierul Bolojan, criticat constant de PSD pe motiv că ar fi rigid, deşi alţii îl consideră doar riguros, este convins că proiectul bugetului de stat va trece de votul legislativului fără modificări majore.
Preşedintele Ucrainei, în România
Istoria de 35 de ani a relaţiilor dntre România şi Ucraina, despărţite de o frontieră lungă de 650 de km, a cunoscut şi episoade litigioase, inclusiv teritoriale, ceea ce a generat un deficit de încredere între părţi. Lucrurile s-au schimbat radical, iar nivelul foarte bun al relaţiei bilaterale a permis celor doi preşedinţi, Nicuşor Dan şi Volodimir Zelenski, să semneze, joi, la Bucureşti, declaraţia de parteneriat strategic între cele două ţări precum şi alte două documente, ce privesc cooperarea în domeniul energiei şi al producţiei comune de armament. În virtutea parteneriatului strategic, cele două ţări vor coopera în eforturile internaţionale pentru o pace justă şi durabilă pentru Ucraina, pentru pedepsirea crimelor de război comise de Rusia şi obţinerea de compensaţii din partea Moscovei pentru agresiune. Va fi lansată o comisie strategică la nivel înalt, se vor organiza anual şedinţe de guvern comune, consultări la nivel de parlament şi miniştri de externe. România şi Ucraina vor produce în comun drone, domeniu în care vecinul de la est s-a specializat forţat de împrejurări. Preşedintele Dan a declarat că a primit garanţii cu privire la continuarea funcţionării şcolilor în limba română şi pentru toate celelalte drepturi ale minorităţii române. La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a remarcat că România şi Ucraina au potenţial de colaborare în domeniul energetic şi al infrastructurii. Liderul de la Kiev a avut o întrevedere şi cu premierul Ilie Bolojan. Zelenski a vizitat apoi o unitate militară din sudul României unde piloţii ucraineni sunt instruiţi să piloteze avioane de luptă F-16.
Sprijin românesc pentru cel mai important partener strategic
Parlamentul a aprobat, la mijlocul săptămânii, decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării referitoare la dislocarea temporară, pentru trei luni, în România, a unor echipamente defensive şi forţe militare americane, în contextul crizei din Orientul Mijlociu. Este vorba de avioane de realimentare, echipamente de monitorizare şi echipamente de comunicaţii satelitare. Echipamentele şi forţele americane, aproximativ 400 – 500 de militari, ar urma să fie dislocate la bazele de la Mihail Kogălniceanu, de la Marea Neagră şi Câmpia Turzii, în centrul ţării. În cazul în care conflictul se va prelungi, prezenţa forţelor militare şi a echipamentelor va necesita un nou acord din partea României. Potrivit preşedintelui Nicuşor Dan, decizia a fost luată de CSAT în baza Acordului de parteneriat dintre România şi Statele Unite ale Americii. ‘Îi asigur pe români că nu au motive de îngrijorare, ţara lor este o ţară sigură, ba chiar mai sigură’, a declarat şeful statului. Opoziţia populistă, autointitulată suveranistă, a protestat zgomotos la dezbaterea din Parlament, pe motiv că o astfel de decizie nu e ferită de riscul de a târî ţara în război. Nota bene, sunt aceleaşi partide care tânjesc după prietenia preşedintelui Donald Trump şi a mişcării MAGA din jurul acestuia.
Preţurilor carburanţilor, la cote îngrijorătoare
Preţul barilului de petrol, aruncat în aer de conflictul din Orientul Mijlociu, provoacă frisoane peste tot. În România, carburanţii tot mai scumpi alimentează copios temerea că produsele se vor scumpi o dată în plus, în condiţiile unei inflaţii oricum ridicate, de circa 9 procente. Pe de altă parte, autorităţile nu vor să umble la accize, care constituie mai mult de jumătate din preţul carburanţilor, pentru că o diminuare a încasărilor la buget ar zădărnici efortul de reabilitare fiscal – bugetară şi de reducere a deficitului sever. Realitatea dură a determinat, totuşi, executivul să ia, într-o primă fază, măsuri: acesta a prelungit, până la finalul anului, compensarea creşterii preţului la motorină pentru transportatori, care se confruntă de două săptămâni cu valori record ale preţurilor la carburanţi din cauza conflictului din Orient. Creşte şi valoarea ajutorului de stat de la 65 la 85 de bani pentru un litru. Măsura a luat în calcul menţinerea la niveluri rezonabile a preţurilor de la raft şi implicit a inflaţiei. Peste 6.200 de operatori economici vor beneficia de acest sprijin. În România, preţul motorinei a trecut de 1,7 euro, iar cel la benzinei a depaşit 1,6 euro.
