Retrospectiva săptămânii 15.12. – 21.12.2019
30 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989/ Guvernul Orban îşi va asuma răspunderea pentru proiectul de buget pe 2020/ Preşedintele Klaus Iohannis – bilanţ şi depunere de jurământ
Corina Cristea, 21.12.2019, 11:51
30 de ani de la revoluţia anticomunistă din decembrie 1989
Românii marchează în aceste zile împlinirea a 30 de ani de la revoluţia anticomunistă izbucnită în decembrie 1989 în Timişoara (vest) şi care s-a extins apoi în toate oraşele ţării, culminând cu căderea regimului Nicolae Ceauşescu. România este singura ţară ex-comunistă în care trecerea la democraţie s-a făcut prin violenţă şi în care conducătorii vechiului regim au fost executaţi. Istoricul Constantin Corneanu, directorul ştiinţific al Institutului Revoluţiei Române, spune că întreaga Europă a aşteptat atunci schimbarea de regim din România (track): “Practic, a fost o imensă aşteptare şi a venit ca un răspuns la ceea ce spunea preşedintele francez de atunci, François Mitterrand. La 23 noiembrie 1989, în Parlamentul European, el spunea că „aşteptăm vocea poporului român”, pentru că toate celelalte popoare ieşiseră în stradă la Praga, la Varşovia, în Berlinul de Est, la Budapesta, la Sofia. Românii rămăseseră singurii şi, atunci, toată lumea se îndrepta cu ochii către noi, toată lumea a aşteptat să vadă ce se întâmplă şi cum se întâmplă la Bucureşti, dacă suntem în stare să facem ceva. Am reuşit să facem ceva, preţul a fost enorm.” Despre revoluţia din România s-a vorbit, din nou, în această săptămână în Parlamentul European. Legislativul european a adoptat cu o largă majoritate, o rezoluţie prin care aduce un omagiu victimelor revoluţiei române, precum şi familiilor lor. În document este subliniat faptul că sacrificiul lor a permis tranziţia României către democraţie, stat de drept, economie de piaţă, precum şi integrarea ulterioară a României în NATO şi în UE. Totodată, Parlamentul European solicită statului român să îşi intensifice eforturile pentru a afla adevărul privind evenimentele de acum 30 de ani. Împlinirea a trei decenii de la Revoluţie a fost marcată, în această săptămână, printr-o şedinţă festivă, şi în Parlamentul de la Bucureşti.
Guvernul Orban îşi va asuma răspunderea pentru proiectul de buget pe 2020
Guvernul liberal Ludovic Orban a definitivat proiectul de buget pe anul viitor – construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de aproape 3,6 procente şi o rată medie a inflaţiei de peste 3,1% – şi a decis să îşi asume, săptămâna viitoare, răspunderea pentru acesta în Parlament – o premieră pentru România. La scurt timp după decizia PNL şi nemulţumit de faptul că documentul va ocoli dezbaterile şi votul în legislativ, PSD – cel mai mare partid parlamentar, aflat in opoziție – a ameninţat cu contestarea la Curtea Constituţională. Angajarea răspunderii a fost aleasă, a precizat premierul, într-un interviu pentru Radio România, pentru că este singura metodă prin care bugetul de anul viitor poate să fie adoptat până la 31 decembrie. Ludovic Orban a dat asigurări, din nou, că salariile bugetarilor vor creşte anul viitor şi a prezentat câteva decizii prin care se vor face economii bugetare: Am îngheţat indemnizaţiile pentru demnitari. Am redus subvenţia pentru partidele politice cu 30%. Interzicem cumulul pensiei cu salariul în sectorul public. Bugetul asigurărilor sociale de stat va creşte anul viitor cu peste 23 la sută faţă de anul acesta. Pensiile vor fi, şi ele, majorate, potrivit legii, nu însă şi cele minime, ale celor care nu au cotizat în sistemul de pensii. Şi investiţiile în infrastructură vor creşte, a mai precizat premierul.
Preşedintele Klaus Iohannis – bilanţ şi depunere de jurământ
Preşedintele Klaus Iohannis şi-a făcut, joi, cu două zile înainte de a depune jurământul în Parlament pentru al doilea mandat, bilanţul primilor cinci ani în fruntea statului. Cel mai important obiectiv a fost menţinerea parcursului proeuropean şi democratic al României, în contextul în care ultimii cinci ani au fost provocări majore, dintre care cea mai gravă a fost pericolul ca ţara noastră să iasă de pe traiectoria occidentală, a declarat Klaus Iohannis. În plan intern, prioritatea a fost buna funcţionare a autorităţilor publice. Pe de altă parte, şeful statului a afirmat că „România Educată” reprezintă proiectul său de suflet, în contextul în care s-au pus astfel bazele unei strategii în acest domeniu. În plan economic, preşedintele a spus că a acţionat pentru stoparea derapajelor şi a avut un dialog constructiv cu mediul de afaceri.
Sentinţe în dosarul Colectiv
Tribunalul Bucureşti a dat, în această săptămână, primele sentinţe in dosarul Colectiv, privind incendiul devastator de acum patru ani dintr-un club bucureştean, în urma căruia 64 de persoane au murit şi mai multe au fost rănite. Fostul primar al sectorului unde a avut loc tragedia a fost condamnat la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, vina având legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru Colectiv. Cei trei patroni ai clubului au primit câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă. Patronii firmei de artificii au fost condamnati la 12 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 3 ani şi 6 luni de închisoare, iar doi pirotehnişti la 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv la 10 ani de închisoare. Doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor, au primit câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. Persoanele condamnate în acest dosar trebuie să plătească, în solidar cu Primăria şi ISU, şi daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro supravieţuitorilor şi familiilor care şi-au pierdut rudele. Decizia tribunalului nu este definitivă.
