Retrospectiva săptămânii 20.07 – 26.07.2014

Sumar: Candidaturi pentru prezidenţialele din toamnă; Măsuri cu impact economic; Situaţia din Ucraina; Români repatriaţi din Gaza...

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 26.07.2014, 09:29

Candidaturi pentru prezidenţialele din toamnă

Premierul Victor Ponta, liderul principalului partid din România, PSD, a anuntat, joi, că va candida la alegerile prezidenţiale din noiembrie. El a declarat că, săptămâna viitoare, în cadrul Consiliului Naţional, va cere, oficial, sprijinul partidului său. Ponta a precizat că PC şi UNPR, parteneri juniori ai PSD în alianţa aflată la co-guvernare, îi vor sprijini, şi ele, candidatura. Tot săptămâna aceasta, edilul Sibiului, Klaus Iohannis, şeful principalului partid de opoziţie, PNL (centru-dreapta), a fost desemnat candidat al formaţiunii sale la prezidenţiale. PNL a decis să fuzioneze cu PDL, tot opoziţia de centru-dreapta, şi să aibă un candidat comun la prezidenţiale, ales, în urma unei cercetări sociologice, între Iohannis şi Cătălin Predoiu, candidatul propus de democrat-liberali. Kelemen Hunor, liderul UDMR (la co-guvernare), şi Cristian Diaconescu, din partea PMP (de centru dreapta, pro-prezidenţial), au fost confirmaţi, la rându-le, drept candidaţi pentru funcţia supremă în stat.

Măsuri cu impact economic

O delegaţie a FMI a venit, în această săptămână, la Bucureşti pentru discuţii despre prima rectificare bugetară pe 2014. Pentru anul în curs, autorităţile române şi FMI au convenit un deficit bugetar de 2,2% din PIB. Discuţiile au loc în condiţiile în care datele oficiale arată că, deşi veniturile au crescut în primele cinci luni, ele sunt încă mai mici decât s-a anticipat la construcţia bugetului. În plus, guvernul trebuie să rezolve şi problema reducerii veniturilor rezultată din scăderea CAS la angajator cu 5%, anunţată pentru octombrie. Preşedintele Traian Băsescu a retrimis în Parlament, spre reexaminare, proiectul de lege privind reducerea amintită, precizând că susţine fără rezerve această măsură, dar că are obiecţii legate de sursele de finanţare ale deficitului creat la fondul de pensii. Potrivit şefului guvernului, măsura, care implică un cost de 4,8 miliarde lei anual, poate fi acoperită prin încasări în plus din contribuţiile sociale aferente noilor locuri de muncă create, încasări suplimentare din TVA ca urmare a noilor potenţiale investiţii, recuperarea datoriilor de la firme aflate în insolvenţă şi reducerea evaziunii fiscale.

Situaţia din Ucraina

România doreşte ca resursele militare ale NATO să nu fie diminuate pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Traian Băsescu, potrivit căruia, din punctul de vedere al României, în estul Ucrainei se desfăşoară un război hibrid, punctând că responsabilitatea aparţine teroriştilor, dar şi Federaţiei Ruse, care a devenit partenerul acestora. Şeful statului român a participat, în această săptămână, la Varşovia, la o reuniune a şefilor de stat din Europa Centrală şi de Est, care a avut ca principale teme – situaţia regională, cu accent pe criza din Ucraina, şi pregătirea summit-ului NATO din septembrie, din Marea Britanie. Situaţia din Ucraina a dominat, de altfel, agenda politicii externe. UE a adăugat noi nume pe lista cu sancţiuni împotriva Rusiei. Este vorba despre 15 persoane fizice, cetăţeni ruşi şi ucraineni pro-ruşi, şi 18 entităţi juridice – nouă companii şi noua instituţii – acuzate că-i sprijină pe separatiştii din estul Ucrainei. În aceeaşi zi, Olanda a început procesul de identificare a trupurilor recuperate dupa tragedia aviatică din Ucraina, în care şi-au pierdut viaţa toate cele 298 de persoane aflate la bord, între care 193 de cetăţeni ai săi. Între victime se numără şi un român cu dublă cetăţenie. Acuzaţiile privind doborârea avionului planează, în principal, asupra separatiştilor pro-ruşi, care ar fi folosit o rachetă furnizată de Rusia, în timp ce Moscova acuză armata ucraineană.

Români repatriaţi din Gaza

19 cetăţeni români şi membri de familie ai acestora au fost repatriaţi, în această săptămână, ca urmare a agravării stării de insecuritate din ultimele zile din Fâşia Gaza. Săptămâna trecută, 84 de cetăţeni români şi membri de familie ai acestora fuseseră repatriaţi din zonă, unde confruntările, începute pe 8 iulie, s-au soldat, deja, cu sute de morţi în rândul palestinienilor – majoritatea civili – şi zeci în rândul israelienilor. Din raţiuni de securitate, mari companii aeriene americane şi europene au decis să-şi anuleze zborurile către Tel Aviv. Unele, între care şi cea românească Tarom, au anunţat, în schimb, că îşi reiau cursele conform orarului, după o suspendare prealabilă.

Embargo instituit de Rusia pentru produse din Republica Moldova

România va încerca să ajute Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) în contextul măsurilor la care este supusă din partea Rusiei – sunt promisiunile formulate, de la Bucureşti, de premierul Victor Ponta şi de ministrul agriculturii, Daniel Constantin. Federaţia Rusă a interzis importurile de fructe şi legume din Republica Moldova, după ce luase aceeaşi măsură în ceea ce priveşte carnea şi vinul. Anticipat de analişti, embargoul instituit de ruşi survine ratificării, luna trecută, de către Chişinău, a acordurilor de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană. Premierul moldovean, Iurie Leancă, a calificat drept inexplicabilă decizia Rusiei, care şi-a motivat decizia afirmând că fructele şi legumele amintite ar fi infestate. Produsele respinse de Rusia ar putea să ajungă pe pieţele din ţările UE, pe piaţa arabă şi pe cea din Belarus.