Retrospectiva săptămânii 22.01 – 28.01.2023

Sumar: Ajutor pentru plata facturilor/ Creșterea economică și încrederea la români/ Infecţii respiratorii mult mai puține în România/ Un fapt divers cu impact social puternic/ România și războiul din Ucraina/ 164 de ani de la Unirea Principatelor Române

Roxana Vasile, 28.01.2023, 11:30

Ajutor pentru plata facturilor

În România a început, săptămâna aceasta, tipărirea cardurilor în sprijinul persoanelor defavorizate pentru plata utilităților la energie. Apoi, de la 1 februarie, poștașii români vor suna la ușile a aproximativ 2,8 milioane de familii pentru a le înmâna cardul care va putea fi utilizat, din 20 februarie, pentru achitarea facturilor la curent şi căldură, sub toate formele ei de producere. Cardul va fi încărcat cu 700 de lei (circa 140 de euro) reprezentând prima tranşă a unui ajutor total de 1.400 de lei pentru întreg anul 2023. Amintim că prețurile la curent și gaze au explodat, creând probleme în special persoanelor cu venituri mici. De aceea, pentru toți clienţii casnici din România funcţionează un sistem de plafonare şi compensare a prețurilor.

Creșterea economică și încrederea la români

Mai mult de jumătate dintre români se declară foarte afectaţi de creşterea preţurilor. De altfel, 28% au identificat preţurile, inflaţia şi utilităţile ca fiind principalele probleme pe care actuala conducere a țării ar trebui să le rezolve, apoi nivelul de trai, salariile și pensiile. Un recent sondaj de opinie mai arată că 75% dintre români sunt de părere că ţara merge mai degrabă într-o direcţie greşită și numai 12% consideră că direcţia este bună. Parcă pentru a-i contrazice, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat că România a înregistrat, anul trecut, o creştere record a Produsului Intern Brut faţă de 2021 – de la aproximativ 240 la aproape 290 de miliarde de euro. Comisia prevede, însă, pentru 2023 o încetinire a creşterii economiei la 2,8%, de la 4,9 în anul precedent. Rata inflaţiei va scădea semnificativ până la sfârşitul anului la 8%, de la 16,4 procente în 2022.

Infecţii respiratorii mult mai puține în România

După o creștere în prima parte a acestui an, numărul infecţiilor respiratorii a scăzut substanţial în România. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat că speră ca, anul viitor, să existe o altă abordare a vaccinării antigripale, care să ducă la protejarea unui număr cât mai mare de persoane împotriva infecţiei gripale, care produce atât cazuri grave de îmbolnăvire, cât şi decese. El a mai spus și că pentru o acoperire vaccinală care să controleze o epidemie sezonieră de gripă ar trebui să fie vaccinate peste 3,5 milioane de persoane din categoriile care prezintă riscuri. Ministrul Rafila este de părere că România va intra pe un trend descendent și va trece cu bine peste actualul sezon gripal, care în acest an a venit mult mai repede decât în anii precedenţi.

Un fapt divers cu impact social puternic

Un incident tragic petrecut în Capitală, unde o femeie a fost ucisă de o haită de câini, a readus în atenţia opiniei publice românești problema animalelor fără stăpân. Pe parcursul săptămânii, s-au înmulţit anunţurile privind anchete şi controale, însă niciun vinovat nu a fost identificat. Vina este aruncată de la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor, ce aparţine de Primăria Generală, la Poliţia Locală a sectorului în care a avut loc incidentul, acuzată că nu şi-a făcut datoria de a-i amenda pe cei care abandonează câinii sau nu-i sterilizează.

Raport GRECO

România a implementat sau a tratat în mod corespunzător majoritatea recomandărilor cu privire la prevenirea corupţiei în rândul parlamentarilor şi a magistraţilor – consideră grupul de state împotriva corupţiei GRECO din cadrul Consiliului Europei. Într-un raport dat publicităţii săptămâna aceasta, organismul consideră că Bucureştiul trebuie, însă, să facă mai mult în privinţa conflictelor de interese şi introducerii regulilor legate de interacţiunea membrilor Parlamentului cu cei care fac activităţi de lobby. Adoptarea noilor legi ale justiţiei reprezintă paşi înainte importanţi, care trebuie, însă, urmaţi şi de implementarea efectivă a noilor prevederi – mai consideră GRECO.

România și războiul din Ucraina

Pentagonul va menţine mii de soldaţi pentru cel puţin încă 9 luni la baza românească Mihail Kogălniceanu, aproape de conflictul din Ucraina, au anunțat oficiali americani citaţi de publicația The New York Times. La această bază din sud-estul țării sunt staţionaţi, de vara trecută, circa 4.000 de militari din Divizia 101 Aeropurtată a SUA. Dacă cei mai mulți militari străini aflați în România pentru întărirea Flancului Estic aliat sunt americani, nu lipsesc nici francezi, canadieni, britanici, italieni, olandezi, polonezi ori portughezi. De altfel, miniștrii de Externe francez, Catherine Colonna, și olandez, Wopke Hoekstra, au fost invitați, vineri, în România, pentru a vizita trupele țărilor lor de la Baza de la Cincu.

164 de ani de la Unirea Principatelor Române

Acum 164 de ani, pe 24 Ianuarie, Principatele Moldovei și Ţării Românești se uneau sub conducerea aceluiași domnitor – Alexandru Ioan Cuza, din punct de vedere istoric evenimentul politic fiind considerat prima etapă în crearea statului unitar român modern, desăvârşită în 1918. Și anul acesta, 24 Ianuarie a fost prilej de sărbătoare în toată România. În toate garnizoanele unde sunt ridicate monumente dedicate Unirii Principatelor Române au fost ceremonii militare, iar în bisericile ortodoxe au fost oficiate slujbe de Te Deum. Epicentrul manifestărilor a fost la Iaşi, cândva capitală a Moldovei, apoi, pentru o scurtă perioadă, una din cele două capitale ale Principatelor proaspăt Unite.