Retrospectiva săptămânii 23.09 – 29.09.2018

Sumar: Preşedintele Klaus Iohannis la ONU / Vizita premierului român la Bruxelles / Decizii ale executivului de la Bucureşti /

Corina Cristea, 29.09.2018, 07:37

Preşedintele Klaus Iohannis la ONU

Preşedintele
Klaus Iohannis a declarat, miercuri, de la tribuna ONU, că România este
determinată să consolideze parteneriatul UE-ONU în timpul preşedinţiei la
Consiliul Uniunii Europene, în prima jumătate a lui 2019. Atunci când vorbesc
despre angajament nu mă refer doar la politicieni şi diplomaţi. Trebuie să
implicam şi tinerele generaţii, reprezentanţii societăţii civile, jurnaliştii,
oamenii de afaceri. Avem nevoie de toţi aceştia pentru a promova cauza
multilateralismului şi a leadershipului global, a declarat şeful statului
român. Klaus Iohannis a pledat, în acelaşi timp, pentru alegerea României ca
membru nepermanent în Consiliul de Securitate în perioada 2020-2021. În
discursul rostit în cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, preşedintele a
spus că pacea, dezvoltarea şi justiţia reprezintă baza strategiei multilaterale
a ţării. România va fi un partener responsabil în promovarea agendei comune a
ONU, a dat asigurări preşedintele Klaus Iohannis, care a mai spus în
alocuţiunea sa că statele membre ale ONU au datoria să explice mai bine
cetăţenilor lor care sunt provocările actuale la adresa păcii, echitaţii şi
sustenabilităţii societăţilor şi să vobească mai mult despre rolul jucat de
organizaţie în abordarea lor.

Vizita premierului român la Bruxelles

Premierul
Viorica Dăncilă a mers, în această săptămână, la Bruxelles, unde a prezentat liderilor
principalelor grupuri din Parlamentul European situaţia politică din România.
Întâlnirile au avut loc în contextul dezbaterilor care vor avea loc în
legislativul european, săptămâna viitoare, privind protestul antiguvernamental
din 10 august de la Bucureşti, marcat de intervenţia violentă a jandarmilor.
Primul-ministru a vorbit despre măsurile luate în plan economic şi social, care
au urmărit realizarea justiţiei sociale, apărarea drepturilor şi libertăţilor
cetăţeneşti şi echilibrarea balanţei puterilor în stat, potrivit unui comunicat
de presă al Guvernului. Referitor la reformele din domeniul justiţiei,
premierul a arătat că acestea au urmărit o mai bună calibrare a sistemului
judiciar românesc la practicile europene şi la recomandările Comisiei de la
Veneţia. Modalitatea în care premierul a prezentat poziţia executivului a fost
de natură să lămurească partenerii noştri europeni că guvernul PSD ia decizii
justificate, în concordanţă cu legislaţia internă şi valorile europene, a
declarat eurodeputatul Gabriela Zoană, după dezbaterile din Parlamentul
European. Euractiv aminteşte, însă, că social-democraţii europeni i-au reproşat
premierului Dăncilă că PSD, aflat la guvernare în România, se îndepărtează de
linia progresistă europeană. Conform sursei citate, europarlamentarii
socialişti au cerut claritate într-o serie de chestiuni, de la cazurile
majore de corupţie şi până la referendumul din 6 şi 7 octombrie, la care
românii sunt chemaţi să spună dacă sunt de acord cu redefinirea familiei în
Constituţie ca fiind întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat şi o femeie.
Euractiv citează un europarlamentar socialist, care aminteşte că, în Carta
drepturilor fundamentale a UE, se spune explicit că oamenii au dreptul să se
căsătorească fără discriminare pe baza orientării sexuale. Într-o postare pe
contul său de twitter după discuţiile cu premierul român, liderul Popularilor
Europeni, Manfred Weber, s-a declarat îngrijorat de situaţia din România,
considerând că independenţa sistemului judiciar este sub presiune.

Decizii
ale executivului de la Bucureşti

Guvernul a
adoptat, în această săptămână, o ordonanţă de urgenţă privind modificarea
legislaţiei referitoare la procedura insolvenţei. Noile prevederi au rolul de a
opri unele practici abuzive, precum insolvenţele repetate, şi de a asigura
şanse egale pentru dezvoltarea afacerilor. Mai mult de 6.000 de companii cu
peste 64.000 de salariaţi sunt în prezent în insolvenţă în România, fapt ce
impunea adoptarea unor măsuri urgente, a declarat ministrul Finanţelor, Eugen
Teodorovici, care a precizat că modificările aduse acum au fost determinate de
o serie de disfuncţionalităţi apărute în urma aplicării formelor anterioare ale
legii insolvenţei. Ordonanţa de urgenţă prevede conversia datoriei firmelor în
acţiuni. Acestea vor ajunge în posesia statului, în contul restanţelor pe care
respectivele firme le au la buget, iar Fiscul va avea o procedură clară în
acest sens, a mai precizat ministrul finanţelor. Mediul de afaceri critică
modificările şi vorbeşte de o naţionalizare marscată. Pe de altă parte, în
aceeaşi şedinţă de guvern s-a stabilit că predarea limbii române în
învăţământul primar la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale se
va face de către cadrele didactice de la clasele respective. Anterior luării
acestei decizii, pe care nu a agreat-o, ministrul Educaţiei Naţionale, Valentin
Popa, şi-a anunţat demisia din funcţie. Modificarea ordonanţei s-a făcut la
solicitarea UDMR, cu care coaliţia PSD-ALDE aflată la guvernare are un protocol
de colaborare. Într-o declaraţie, ministrul demisionar şi-a explicat poziţia
apreciind că limba română şi România nu sunt de negociat, iar toţi copiii din
ţară trebuie să cunoască limba română pentru a avea o şansă să trăiască şi să
muncească în România.