Retrospectiva săptămânii 24.08 – 30.08.2025
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române; Republica Moldova primeşte sprijin european reînnoit; Al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar, în pregătire; Continuă protestele faţă de măsurile fiscale; Bucureştiul, din nou centrul mondial al muzicii clasice
Sorin Iordan, 30.08.2025, 11:30
Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române
Bucureştiul a fost săptămâna aceasta gazda Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române, la care au participat şefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare, directorii reprezentanţelor Institutului Cultural Român din străinătate, înalţi oficiali ai statului şi invitaţi speciali. Rolul României în actualul context internaţional, priorităţile de politică externă, unitatea transatlantică, solidaritatea europeană şi rolul diplomaţiei parlamentare, au fost pricipalele teme de discuţie.
Şefa diplomaţiei române, Oana Ţoiu, a declarat că statutul de stat membru al Uniunii Europene, apartenenţa la NATO şi Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii rămân bazele politicii externe a României. Ea a arătat că mesajul pe care Bucureştiul îl transmite este simplu şi direct: „Pe România te poţi baza”.
La rândul său, preşedintele ţării, Nicuşor Dan, a spus că politica externă a României trebuie să rămână predictibilă şi coerentă, axată pe respectul pentru dreptul internaţional, pe ordinea mondială bazată pe reguli şi pe dialogul şi cooperarea cu partenerii internaţionali.
Dan a mai spus că sunt trei direcţii pe care statul român se va concentra: securitate, dimensiunea economică şi românii din afara graniţelor. În discursul său, preşedintele a vorbit şi despre oportunităţile oferite de poziţionarea geografică a României, care poate deveni, în opinia sa, un hub de conectivitate între Europa, Asia şi Africa, şi a adăugat că strategia pentru Marea Neagră trebuie să fie parte din acest demers.
Republica Moldova primeşte sprijin european reînnoit
Trecem Prutul şi ajungem în Republica Moldova care a sărbătorit săptămâna aceasta 34 de ani de când şi-a dobândit independenţa faţă de fosta Uniune Sovietică. La ceas aniversar, la Chişinău au sosit preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, şi premierul Poloniei, Donald Tusk. Statul moldovean a primit astfel un semnal puternic din partea Occidentului în contextul în care, aflat în plin parcurs european, se confruntă cu ingerinţe şi propagandă pro-rusă, menite să-l destabilizeze şi să-l aducă mai aproape de sfera de influenţă a Moscovei.
Mesajul pe care îl aducem astăzi este de sprijin, de solidaritate şi de încredere în viitorul nostru comun în Uniunea Europeană, au transmis cei trei lideri europeni.
La rândul său, prim-ministrul român Ilie Bolojan a declarat că Bucureştiul va rămâne un susţinător de neclintit al idealurilor Republicii Moldova şi al românilor de peste Prut. Şeful guvernului de la Bucureşti a subliniat legătura unică de limbă, cultură, istorie şi tradiţii dintre cele două state şi a reafirmat sprijinul ferm, aplicat şi multidimensional pe care România îl oferă şi va continua să îl ofere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
La 28 septembrie, în Republica Moldova vor fi organizate alegeri parlamentare, despre care analiştii politici spun că sunt vitale pentru parcursul european al acesteia.
Al doilea pachet de măsuri de reducere a deficitului bugetar, în pregătire
Liderii partidelor care compun coaliţia de guvernare din România s-au întâlnit şi săptămâna aceasta pentru a pune la punct ultimele detalii ale celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale pentru reducerea deficitului bugetar.
Purtătoarea de cuvânt a executivului, Ioana Dogioiu, a precizat că se pregătesc şase proiecte de acte normative care vor face parte din acest al de-al doilea pachet de măsuri. Cele şase proiecte vizează mai multe domenii: fiscalitate, insolvenţă, reforma companiilor de stat, reforma în sănătate, administraţie locală, reforma pensiilor speciale ale magistraţilor şi, nu în ultimul rând, reforma Autorităţii Naționale de Reglementare în domeniul Energiei, Autorităţii de Supraveghere Financiară şi Autorităţii Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații.
Totodată, executivul urmăreşte o mai bună reglementare în ceea ce priveşte externalizarea profiturilor multinaţionalelor, creşterea impozitării câştigurilor la bursă, introducerea de noi reguli la impozitarea veniturilor din chirii şi a unei taxe de 25 de lei pentru coletele comandate din afara UE.
Există şi modificări conform cărora medicii de familie ar urma să fie plătiţi în funcţie de consultaţii şi nu de numărul de pacienţi înscrişi, iar limitele minime şi maxime pentru numărul de copii la clasă ar urma să fie ajustate.
Se vorbeşte, de asemenea, de creşterea cu 70% a impozitelor locale, de tăierea a 40.000 de posturi la nivelul administraţiilor locale şi de creşterea vârstei de pensionare a magistraţilor la 65 de ani. Potrivit premierului Ilie Bolojan, efectele celor două pachete de măsuri se vor vedea anul viitor.
Continuă protestele faţă de măsurile fiscale
Anticipata adoptare a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale de reducere a deficitului bugetar a scos şi săptămâna aceasta oamenii în stradă. Au fost proteste în faţa Ministerului Educaţiei, unde, de mai bine de 20 de zile se strâng profesori şi învăţători îngrijoraţi de impactul schimbărilor anunţate în sistem. Ei sunt nemulţumiţi de creşterea normei didactice, de comasarea a peste 500 de şcoli, dar şi de reducerea cu peste 50% a tarifului pentru plata cu ora. În semn de protest, sindicatele din Educaţie au propus boicotarea începerii anului şcolar, programat să înceapă la 8 septembrie.
De asemenea, pentru prima dată, după mult timp, sindicalişti din mai multe domenii de activitate au venit cu un set comun de revendicări, între care salarii decente şi echilibrarea poverii fiscale pe care o impune Guvernul pentru acoperirea deficitului. Şi studenţii sunt nemulţumiţi de anumite măsuri care le afectează nivelul de trai.
Proteste au avut loc în mai multe oraşe din ţară, la care au fost prezenţi angajaţi din sănătate, transporturi feroviare, silvicultură, apărare şi ordine publică. Nemulţumiţi sunt şi magistraţii, care reclamă mofidicările privind vârsta de pensionare şi metoda de calcul a pensiilor. În consecinţă, procurorii din 31 de Parchete din toată ţara şi-au suspendat activitatea şi asigură doar urgenţele.
Bucureştiul, din nou centrul mondial al muzicii clasice
Pe acest fond de agitaţie socială, la Bucureşti a început a 27-a ediție a Festivalului Internațional „George Enescu”, unul dintre cele mai importante festivaluri de muzică clasică din lume. Timp de patru săptămâni, până pe 21 septembrie 2025, capitala României este centrul mondial al muzicii clasice şi reuneşte peste 4.000 de artiști din 28 de țări, în peste 100 de concerte. Anul acesta, festivalul marchează 70 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui George Enescu și propune, sub direcția artistică a dirijorului Cristian Măcelaru, o ediție construită pe trei piloni: tradiția enesciană, inovația artistică și deschiderea către noile generații.
Festivalul vine şi cu noutăți, de la lansarea seriilor de concerte Enescu in Control și Enescu Immersive Experience, până la revenirea operei și baletului în programul manifestării. De asemenea, festivalul include concerte, expoziții, recitaluri și spectacole care se desfăşoară în mai multe orașe din România, între care Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Brașov, Constanța, Oradea, Arad, Târgu Mureș, Craiova sau Satu Mare.
