Retrospectiva săptămânii 25.06. – 01.07.2023

Legi pe teme sensibile adoptate de Parlament; PNRR, evaluare pozitivă; Nou ajutor european pentru fermieri; Pregătiri pentru summitul NATO de la Vilnius

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ştefan Stoica, 01.07.2023, 11:14

Legi pe teme sensibile adoptate de Parlament

Parlamentul României a dedicat ultima săptămână a sesiunii ordinare unor proiecte de lege legate, într-o formă sau alta, de pensii. Luni, senatorii şi deputaţii au eliminat pensiile speciale acordate parlamentarilor, renunţând, astfel, la un privilegiu considerat imoral de presă şi opinia publică. Miercuri au fost adoptate alte două legi sensibile. Una interzice cumulul pensie-salariu în sistemul public, dar exceptează de la această interdicţie tocmai pe aleşii locali şi pe parlamentari, ceea ce o face criticabilă. Alte categorii profesionale exceptate de la regulă sunt cadrele didactice şi cele medicale de specialitate, asistenţii maternali, precum şi angajaţii din Academia Română, Banca Naţională şi unele agenţii naţionale. A primit vot final favorabil şi legea care îşi propune să reformeze pensiile de serviciu, acelea care se bazează doar parţial pe contribuţia din perioada activă şi de care beneficiază magistraţii, militarii, diplomaţii, funcţionarii parlamentari, personalul Curţii de Conturi sau aeronautic. Proiectul a suferit, însă, modificări majore. Practic, a fost amânată aplicarea reformei cu cinci ani, astfel că, până în 2028, procurorii, judecătorii şi militarii se pot pensiona în aceleaşi condiţii ca până acum. Va creşte etapizat vârsta de pensionare, iar magistraţilor li se va cere, în vederea retragerii la pensie, o vechime de minimum 25 de ani în specialitate. Pensiile care depăşesc venitul mediu net pe economie vor fi impozitate cu 15%. USR, de opoziţie, adepta eliminării cu totul a pensiilor de serviciu, a votat împotriva proiectului, susţinând că, după adoptatea lui, în România vor exista tot 210.000 de pensionari speciali ca şi înainte. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a contestat constituţionalitatea legii pensiilor speciale şi a celei privind cumulul pensie-salariu la stat. Reforma pensiilor de serviciu este jalon în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

PNRR, evaluare pozitivă

Cu 49 de jaloane şi ţinte îndeplinite dintr-un total de 51, România a trecut cu bine examenul Comisiei Europene cu privire la a doua cerere de plată transmisă din cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, în valoare de 3,22 miliarde euro. Cele două restanţe sunt legate de investiţiile în energie, iar din cauza lor Bucureştiul va încasa cu aproximativ 53 de milioane euro mai puţin. Nimic nu este însă ireparabil, pentru că România are la dispoziţie încă 6 luni pentru a reveni cu dovezi că şi pentru această sumă jaloanele au fost îndeplinite satisfăcător. Premierul Marcel Ciolacu apreciază că evaluarea pozitivă a Comisiei încurajează guvernul să lucreze pentru atingerea obiectivelor şi promite că vor fi recuperate rapid cele două jaloane întârziate din domeniul energiei. România beneficiază de o alocare de peste 29 de miliarde de euro pentru implementarea PNRR şi a încasat deja două tranşe de prefinanţare în valoare cumulată de aproximativ 3,8 miliarde euro.

Nou ajutor european pentru fermieri

România va primi 30 de milioane de euro din partea Comisiei Europene ca sprijin pentru fermierii afectaţi de importurile masive de cereale ieftine din Ucraina. Este cel de-al doilea pachet de ajutor, iar banii provin din Fondul de Rezervă al Uniunii. Dintre cele cinci state membre ale UE care au graniţă cu Ucraina sau se află în proximitatea ei, Polonia şi România au beneficiat de cele mai consistente pachete de ajutor: Polonia, aproape 40 de milioane de euro iar România 30 de milioane de euro. Cumulat, pachetele unu şi doi aduc agricultorilor români un sprijin de 40 de milioane de euro, iar Guvernul de la Bucureşti are acordul Comisiei pentru a-l dubla.

Pregătiri pentru summitul NATO de la Vilnius

Lideri din state ale NATO şi secretarul general Jens Stoltenberg s-au întâlnit, la Haga, la o reuniune dedicată pregătirii Summitului aliat de la Vilnius, de la jumătatea lunii iulie. A participat şi preşedintele României, Klaus Iohannis, care a reafirmat, în Olanda, că Rusia este şi va continua să fie ameninţarea imediată şi cea mai directă la adresa securităţii euroatlantice. Prin urmare, a insistat liderul de la Bucureşti, aliaţii trebuie să fie capabili şi pregătiţi pentru a-şi consolida şi mai mult postura şi să continue să asigure sprijinul necesar pentru Ucraina şi pentru partenerii cei mai vulnerabili, în special Republica Moldova. Dată fiind poziţionarea ei strategică, România este interesată în mod deosebit de consolidarea suplimentară a Flancului Estic, printr-o abordare coerentă şi unitară, a mai spus Klaus Iohannis. Aceasta înseamnă, a precizat el, asigurarea forţelor, structurilor, capabilităţilor şi echipamentelor necesare, precum şi aranjamentele adecvate de comandă şi control. În ce priveşte Ucraina, dacă la Bucureşti, în 2008, Aliaţii au decis că ea va deveni membru NATO, la Vilnius acest angajament trebuie dus mai departe, consideră preşedintele român.

Cultură şi sport

Monopolul cultural al săptămânii, unul necontestat de nimeni, aparţine Festivalului Internaţional de Teatru de la Sibiu, ajuns la a 30-a ediţie. Pe perioada festivalului, oraşul transilvan ce poartă marca moştenirii saxone nu doarme. Graţie sălilor teatrului Radu Stanca, spaţiilor neconvenţionale, bisericilor, pieţelor şi străzilor sale medievale, Sibiul a fost, din nou, gazda generoasă a artelor spectacolului. Mii de artişti şi sute de evenimente au animat Festivalul, desfăşurat sub semnul „Miracolului”, tema aleasă pentru actuala ediţie. În sport, evenimentul săptămânii a fost audierea jucătoarei române de tenis Simona Halep de către instanţa ce judecă acuzaţia de dopaj ce i s-a adus în octombrie anul trecut. Au fost luni foarte lungi si costisitoare pentru cariera sportivei care va împlini, în septembrie, 32 de ani şi care a ieşit din Top 50 pentru că nu a mai putut participa la turnee. Fost număr unu mondial şi dublă câştigătoare de Grand Şlem, Halep va primi în iulie un prim verdict.