Retrospectiva săptămânii 25-31.01.2026
Sumar: Premierul român la Berlin/ Proiecte finanţate prin programul SAFE/ România – candidat pentru găzduirea viitoarei Agenţii Vamale a UE/ Deficit bugetar mai mic în 2025
Daniela Budu, 31.01.2026, 11:00
Premierul român la Berlin
Premierul Ilie Bolojan a discutat, miercuri, la Berlin, cu Friedrich Merz, cancelarul federal german, despre colaborarea bilaterală în domeniul apărării, al industriei militare, despre susţinerea Ucrainei, parcursul european al Republicii Moldova, precum și despre diversificarea investiţiilor germane în România și importanţa minorităţii germane şi a celei româneşti. Ilie Bolojan a subliniat că traversăm o perioadă de incertitudine, marcată de presiuni asupra economiilor europene, războiul din Ucraina şi de competiţia globală, care obligă la luarea de decizii mai eficiente. În context, România îşi propune să dezvolte colaborarea cu Germania.
Ilie Bolojan: „Am discutat cu domnul cancelar Merz despre creşterea investiţiilor în domenii strategice, precum energie, industrie şi apărare, inclusiv prin valorificarea instrumentelor europene, precum programul SAFE. Sunt domenii care vor decide competitivitatea Europei în anii următori şi unde România vrea să fie un partener pe care să te poţi baza.”
Premierul a subliniat că cele două state împărtăşesc aceeaşi viziune despre importanţa restabilirii păcii şi a securităţii în regiunea Mării Negre. A completat că apărarea aeriană este una dintre priorităţile României, iar contribuţia Germaniei în acest domeniu este necesară şi apreciată. La rândul său, cancelarul federal a apreciat că cele două state îşi asumă împreună responsabilitatea pentru securitatea Europei. De asemenea, a spus acesta, “ţările noastre nu sunt interconectate numai din punct de vedere al apărării, ci numeroase firme germane sunt active pe piaţa din România, unde fac investiţii, creează locuri de muncă şi contribuie la modernizarea economiei româneşti”.
La Berlin s-a aflat, alături de premier, şi ministrul Apărării, Radu Miruţă, care a semnat cu omologul Boris Pistorius un memorandum privind colaborarea în industria de apărare cu finanţare prin programul european SAFE. Prin această colaborare, România va cumpăra echipamente la preţuri mai mici, iar livrarea lor se va face mai repede, a transmis Radu Miruţă.
Proiecte finanţate prin programul SAFE
Proiectele care vor beneficia de finanţare prin programul european de apărare SAFE – Security Action For Europe – au fost prezentate de guvernul de la București. Prin acest program, România are la dispoziţie peste 16 miliarde de euro, a doua cea mai mare sumă alocată unui stat membru, după Polonia. Banii vor fi împrumutaţi la o dobândă avantajoasă, de cel mult 3%, iar rambursarea se va face într-un interval de 30 de ani, începând din 2035. 4,2 miliarde de euro sunt destinate îmbunătăţirii infrastructurii duale, militare şi civile, 9,6 miliarde merg la Ministerul Apărării şi aproximativ 3 miliarde revin ministerului de Interne şi Protecţiei civile.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a precizat că ministerul său va derula 21 de proiecte, din care 10 reprezintă achiziţii comune cu alte state şi 11 sunt destinate exclusiv României. Ministerul de Interne va achiziţiona echipamente şi armament specific, iar Protecţia Civilă va cumpăra utilaje noi destinate transportului unui număr mai mare de pacienţi în acelaşi timp şi îşi va diversifica rutele de deplasare pe sol, apă şi aer. În context, ministrul Apărării a discutat, luni, cu Raymond Piselli, vicepreşedinte al companiei americane Lockheed Martin, unul dintre principalii parteneri ai României în domeniul cooperării industriale şi al înzestrării militare.
România – candidat pentru găzduirea viitoarei Agenţii Vamale a UE
La Bruxelles, România şi-a susţinut, miercuri, alături de alte opt ţări, candidatura pentru găzduirea viitoarei Agenţii Vamale a Uniunii Europene. Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, a declarat europarlamentarilor că Bucureştiul are câteva atuuri pentru a găzdui sediul noii agenţii, de la plasarea geografică a Capitalei, până la competenţele digitale, iar România a dovedit că poate gestiona date sensibile, odată cu înfiinţarea Centrului european pentru securitate cibernetică. Noua agenţie vamală europeană ar urma să monitorizeze miliarde de colete care intră în blocul comunitar, după ce Uniunea şi-a modificat legislaţia privind coletele de sub 150 de euro, netaxate anterior.
La Bruxelles, Alexandru Nazare s-a întâlnit și cu Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie și productivitate, pentru a discuta despre deficitul bugetar al României care conform angajamentelor, ar trebui să scadă la circa 6% din PIB în 2026. Ar fi de menționat, însă, că Guvernul de la București estimează că va avea nevoie, în acest an, de aproximativ 275 de miliarde de lei, echivalentul a 55 de miliarde de euro, pentru acoperirea deficitului bugetar preconizat, dar şi pentru refinanţarea datoriei publice scadente în acest an, de 3,25 miliarde de euro.
În aprilie, Comisia Europeană va publica primele analize economice pentru acest an, într-un raport care va detalia situaţia fiecărui stat în parte. Până atunci, Agenţia de Evaluare Financiară Fitch va anunța, pe 13 februarie, ratingul României. După întâlnirea cu reprezentanţii Fitch, Alexandru Nazare a transmis că autorităţile mizează nu doar pe menţinerea ratingului actual, ci şi pe îmbunătăţirea performanţelor şi a calificativului de ţară în perioada următoare.
Deficit bugetar mai mic în 2025
Cât privește anul 2025, deficitul bugetului de stat a fost mai mic cu un procent faţă de cel din anul precedent – arată datele oficiale prezentate de ministerul Finanţelor de la Bucureşti. Este vorba despre un deficit bugetar cash, adică diferenţa dintre nivelul total al cheltuielilor şi cel al veniturilor, de puţin peste 146 de miliarde de lei (aproape 30 de miliarde de euro), reprezentând 7,65% din Produsul Intern Brut, sub cel asumat în faţa Comisiei Europene, de 8,4 procente.
Ministrul Alexandru Nazare explică aceste rezultate prin investiţiile semnificative finanţate din fonduri nerambursabile şi prin măsurile de disciplină fiscală. Cât priveşte investiţiile, acestea au crescut anul trecut cu aproximativ 16 procente, până la 138 de miliarde de lei (peste 27 de miliarde de euro) şi au ajuns la 7,2% din PIB, a mai anunţat Alexandru Nazare.
