Retrospectiva săptămânii 27.03 – 02.04.2022
Sumar: Coordonare sud-est europeană / Comisarul european pentru Economie, la Bucureşti / Responsabilul pentru Economie a fost urmat de cel pentru Locuri de muncă / Strategie de combatere sărăciei / Schimbări în educaţie
Ştefan Stoica, 02.04.2022, 11:30
Coordonare
sud-est europeană
Europa trece
prin cele mai complicate timpuri de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace,
declara premierul român Nicolae Ciucă la Sofia, la finalul reuniunii
premierilor din statele aliate NATO din Europa de Sud-Est. Potrivit lui Ciucă,
alegerea Moscovei
de a declanşa războiul împotriva Ucrainei a afectat grav climatul de securitate
în regiunea Mării Negre şi în sud-estul Europei. Avem nevoie, a subliniat el, de
o apărare mai puternică, pentru o descurajare mai eficientă şi de o rezilienţă
sporită a societăţii şi infrastructurii, pentru o mai bună securitate. Întâlnirea
premierilor din România, Bulgaria, Macedonia de Nord şi Muntenegru a avut loc
la doar câteva zile după summitul aliat de la Bruxelles.Cei patru au
discutat, în principal, despre trupele cu care vor contribui la înfiinţarea pe
teritoriul românesc şi cel bulgar a două grupuri de luptă ale NATO, aşa cum s-a
hotărât la summit. Şi pentru că din nicio discuţie despre securitate nu mai lipseşte
capitolul presant al aprovizionării cu energie, premierul Nicolae Ciucă a
mulţumit Guvernului de la Sofia pentru angajamentul de a finaliza
interconectorul Bulgaria – Grecia, de care va beneficia şi România.
Comisarul
european pentru Economie, la Bucureşti
România ar putea
înregistra o creştere economică puternică în acest an, de aproximativ 4%, dar
impactul războiului din Ucraina va afecta această creştere. Este opinia exprimată
la Bucureşti de comisarul european pentru economie, Paolo Gentiloni. Se simt
deja efectele conflictului asupra inflaţiei, indicator care a urcat la 6,2% în
Uniunea Europeană şi s-a apropiat de 8 procente în România, a remarcat
Gentiloni. Iar pe termen scurt cel puţin, tendinţa nu se va inversa. Planurile
de redresare şi rezilienţă, finanţate de Comisie, sunt instrumente a căror
utilitate e şi mai vizibilă decât era în momentul lansării lor, în vremuri de
pace. Ele sunt extrem de importante acum, pentru că reprezintă motoare ale
creşterii într-o situaţie dificilă, a subliniat comisarul pentru economie. El
le-a reamintit autorităţilor române că acest plan naţional de peste 29 de miliarde
de euro este o oportunitate unică, pe care ţara nu o poate rata din cauza războiului.
Chiar dacă pe ultima sută de metri, toate cele 24 de ţinte şi jaloane din
Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă asumate pentru primul trimestru al
acestui an sunt îndeplinite, din perspectiva responsabilităţii Guvernului.
Responsabilul
pentru Economie a fost urmat de cel pentru Locuri de muncă
România s-a
confruntat cu o sosire masivă a unui număr de refugiaţi din Ucraina, iar felul
în care a gestionat această situaţie este remarcabil, a apreciat comisarul
european pentru Locuri de Muncă şi Protecţie Socială, Nicolas Schmit. El a dat
asigurări că România şi ţările care se confruntă cu criza refugiaţilor din
Ucraina vor fi sprijinite de Comisia Europeană, fără ca aceste eforturi să
afecteze suportul acordat grupurilor vulnerabile aflate în sărăcie şi
excluziune socială. Discuţiile de la Ministerul Muncii au vizat, pe lângă
problema refugiaţilor, reformele sociale din cadrul Mecanismului de Reformă şi
Rezilienţă, deficitul de forţă de muncă şi de competenţe în România, reforma
serviciului public de ocupare a forţei de muncă, sistemul public de pensii. Comisarul
european a remarcat rata mică a şomajului din ţară şi calitatea dialogului
social. El a arătat că sunt necesare investiţii în sectorul digital şi în
educaţie, pentru creşterea nivelului de pregătire a forţei de muncă.
Strategie
de combatere saraciei
Guvernul
de la București a aprobat Strategia
națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei și Planul de acțiune pentru perioada 2022-2027.
Scopul acestora este de a reduce numărul persoanelor expuse riscului de sărăcie
sau excluziune socială cu cel puțin 7% până în anul 2027, față de 2020. Conform
datelor Eurostat publicate anul trecut, procentul persoanelor aflate în risc de
sărăcie și excluziune socială în 2019 se apropia de o treime din populația României,
adică circa 6 milioane de persoane. Strategia națională prevede măsuri de combatere a sărăciei, dreptul la
asistență socială, accesul la servicii de interes public general, oportunitate
de participare socială și economică a grupurilor vulnerabile, din perspectiva
respectării drepturilor omului, precum și măsuri de redresare și reziliență în
sistemul de servicii sociale, în contextul pandemiei Covid-19 sau a altor
situații speciale.
Schimbari
în educaţie
Din toamnă, anul
şcolar va arăta altfel în România. Actualele semestre vor fi înlocuite cu cinci
module de învăţare, separate de vacanţe scurte. Cursurile ar urma să înceapă
mai devreme, pe 5 septembrie, şi se vor încheia pe 16 iunie. Ministrul Sorin
Cîmpeanu a dat asigurări că decizia a fost luată după consultări cu experţi şi
în urma unui dialog cu reprezentanţii profesorilor, părinţilor şi elevilor.
Totul a pornit de la nevoia de a alterna module de învăţare de 6-7-8 săptămâni
cu module de repaus, aşa cum o cere pedagogia modernă, a precizat ministrul.
Tot el a anunţat că va fi revizuit regulamentul de organizare şi funcţionare
din învăţământul preuniversitar în sensul renunţării la obligativitatea
tezelor.
Debut fără victorie pentru noul selecţioner
Naţionala de fotbal a României a remizat, marţi, 2-2, cu
Israelul, în deplasare, în al doilea meci al său sub conducerea noului
selecţioner, Edward Iordănescu. Cu patru zile înainte, tricolorii pierduseră,
la Bucureşti, în faţa Greciei, cu 1-0. Ambele au fost partide amicale. În iunie
vor veni testele dificile, cu miză, din partidele oficiale ale competiţiei Nations League.România face parte din Grupa 3 din Liga B alături de
Bosnia, Finlanda și Muntenegru.
