Retrospectiva săptămânii 31.05-06.06.2026

Sumar: ʺFum albʺ la Președinție/ Legea salarizării unitare, puternic contestată/ Raport economic al Comisiei Europene/ Achiziții prin programul SAFE/ România, mai aproape de OCDE

Adaugă ca sursă preferată în Google

Roxana Vasile, 06.06.2026, 10:00

ʺFum albʺ la Președinție

La o lună de la demiterea guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat, joi seară, că l-a desemnat pe Eugen Tomac pentru funcţia de premier și că a făcut această alegere pentru că este vorba de o persoană independentă de formaţiunile din Parlament, dar cu experienţă politică. În vârstă de 44 de ani, Eugen Tomac s-a născut în Ucraina de astăzi, fiind primul premier desemnat născut în afara graniţelor ţării. A venit în România la 17 ani, la studii, unde s-a specializat ca istoric. Susținut în cariera politică de fostul preşedinte al țării Traian Băsescu, Eugen Tomac a condus, ani la rând, Partidul Mişcarea Populară, care nu a intrat în Parlament la ultimele legislative și de la preşedinţia căruia a demisionat înaintea desemnării ca premier, pentru a deveni independent politic.

Consilier onorific al actualului șef al statului şi europarlamentar, Eugen Tomac are la dispoziţie zece zile pentru a prezenta programul de guvernare şi cabinetul despre care a spus că va fi unul tehnic, nu politic. Să amintim că, pe 5 mai, guvernul condus de Ilie Bolojan era demis de Parlament, prin moțiune de cenzură, după ce PSD – până atunci la guvernare alături de PNL, USR și UDMR – îi retrăsese încrederea premierului liberal. Social-democrații condiționau rămânerea la putere de plecarea primului ministru, însă refuzul acestuia de a părăsi fotoliul din fruntea guvernului a dus la o reconfigurare a coaliției la putere prin plecarea de la guvernare a PSD, care a făcut front comun cu opoziția naționalistă reprezentată de AUR și a trântit, în Legislativ, guvernul Bolojan.

La discuțiile atât informale, cât și formale cu șeful țării în vederea găsirii unei soluții la criza politică apărută, niciuna din formațiunile care alcătuiseră, până atunci, o coaliție nu a mai dorit să colaboreze în vechea formulă, singura care ar fi asigurat guvernului o majoritate confortabilă în Parlament. Or, președintele Nicușor Dan a declarat că a ales un premier independent de partide, în persoana lui Eugen Tomac, ca singură soluţie pentru ieșirea din criză.

Legea salarizării unitare, puternic contestată

Între timp, la Ministerul Muncii de la București au continuat discuțiile pe tema noii legi a salarizării unitare a bugetarilor. Parlamentul de la București ar trebui ca, până la sfârşitul lunii august, să adopte actul normativ, jalon obligatoriu în PNRR, de bifarea căruia depinde ca România să nu piardă o tranşă de finanţare de circa 800 de milioane de euro. Proiectul de act normativ generează, însă, nemulțumiri profunde. Afectați, de aproape un an, de măsuri guvernamentale de austeritate și de cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, românii se tem că, odată intrată în vigoare această lege, nivelul lor de trai va scădea și mai mult. O contestă sindicalişti din educaţie, sănătate, reprezentanţi ai armatei, ai lucrătorilor din finanţele publice, ai magistraţilor sau ai poliţiştilor ori profesionişti din sectorul cultural. Ei reclamă criteriile şi coeficienţii stabiliţi pentru calculul salariilor, acuzând că ierarhiile sunt complet dezechilibrate. Legea salarizării unitare ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Raport economic al Comisiei Europene

Executivul de la Bruxelles a apreciat, într-un raport publicat miercuri, că România, asemenea altor ţări membre ale UE, a luat măsuri eficiente pentru corectarea deficitului excesiv, că se află pe o traiectorie bună de reducere a dezechilibrelor, însă nu a depăşit momentul critic, astfel că trebuie să menţină ritmul reformelor. România are, încă, cel mai mare deficit din Uniune, deşi l-a redus cu 1,4 puncte într-un an, iar la finele lui 2026 va scădea la 6,2%. Este, de asemenea, singura cu dezechilibre macroeconomice excesive şi are cel mai scăzut grad de colectare al TVA, al impozitului pe profit sau al impozitării veniturilor persoanelor fizice.

PNRR-ul este considerat esenţial pentru traiectoria României, prin fondurile atrase şi investiţiile făcute, dar şi prin reformele întreprinse. Comisia Europeană observă şi pericolele pe care le poate genera situaţia politică instabilă din România şi spune că orice guvern ar veni ar trebui să menţină politicile de echilibrare.

Achiziții prin programul SAFE

Guvernul interimar de la București a publicat, săptămâna aceasta, lista defalcată cu contractele de achiziţii în cadrul programului SAFE al Uniunii Europene destinat consolidării industriei de apărare, prin care România va beneficia de aproape 17 miliarde de euro. Banii merg în echipamente militare şi infrastructură. România a semnat, până acum, contracte pentru a cumpăra peste 200 de maşini de luptă pentru infanterie, patru nave – două de patrulare maritimă şi două de intervenţie a scafandrilor, 11 sisteme de apărare antiaeriană, 34 de sisteme de drone militare, 934 de rachete Mistral sol-aer cu rază foarte scurtă şi şase elicoptere pentru transport de trupe şi echipamente militare.

Executivul a anunţat și că, în perioada următoare, România va semna contracte de achiziţie în parteneriate cu state europene, de exemplu cu Franţa. Se va semna un contract pentru a achiziţiona 12 elicoptere destinate misiunilor lungi, cu o capacitate mare de transport şi care pot opera în condiţii dificile. Şi, tot cu statul francez, va semna un contract de cumpărare a 12 radare gap-filler.

România, mai aproape de OCDE

Ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a participat, săptămâna aceasta, la reuniunea Consiliului Ministerial al Organizaţiei de Cooperare şi Dezvoltare Economică, la care au fost prezenți omologii din ţările membre şi partenere. România se află într-o etapă foarte avansată a procesului de aderare la OCDE, din care fac parte 38 de ţări de pe toate continentele, cu economii dezvoltate şi în plină ascensiune şi al căror obiectiv este aplicarea unor politici mai bune pentru o viaţă mai bună. În cadrul negocierilor de aderare demarate în 2022, România a încheiat 24 din cele 25 de capitole. Odată finalizat şi ultimul, privind comerţul, România va fi primită ca membru cu drepturi de pline în OCDE.