Modalități de plată
2025 trebuia să fie un an lipsit de emoții, electorale, după un 2024 cu patru rânduri de alegeri, toate tipurile de alegeri din România.
Marius Tiţa, 06.07.2025, 11:30
2025 trebuia să fie un an lipsit de emoții, electorale, după un 2024 cu patru rânduri de alegeri, toate tipurile de alegeri din România. În 2024, românii au ales primari și consilieri locali, europarlamentari și membri ai parlamentului de la București dar alegerile prezidențiale au ratat normalitatea. Desfășurat la 24 noiembrie, primul tur al prezidențialelor României a fost anulat. Această decizie surprinzătoare și nemaiîntâlnită în România a fost anunțată la 6 decembrie, când alegătorii se pregăteau deja pentru al doilea tur.
Cetățenii români din afara granițelor chiar începuseră să voteze, pentru că ei beneficiază de privilegiul de a vota nu una ci trei zile. Între timp, însă, avuseseră loc și alegerile parlamentare. Președintele în funcție de 10 ani se afla la finalul celor două mandate dar rămâne în fruntea statului până la alegerea unui nou președinte al României. Noua formulă parlamentară știe că trebuie să constituie un nou legislativ și să valideze un nou guvern.
În primăvara acestui an, atât președintele cât și premierul ce au guvernat în anul intens electoral 2024 și-au dat demisia, la presiunea opiniei publice nemulțumite de situația în care se ajunsese. Practic, de la turul anulat până la confirmarea unui nou președinte, după alegerile din luna mai, au trecut șase luni teribile. Românii s-au trezit într-o divizare acerbă, cele două tabere arătându-se gata să nu țină cont de nimic pentru a câștiga scaunul de la palatul Cotroceni. După al doilea tur recunoscut, cel de la 18 mai, lucrurile au intrat pe un făgaș previzibil.
Noul președinte ales și instalat a generat încă o lună de negocieri pentru desemnarea unui nou prim-ministru și constituirea unui nou guvern. Și aceasta s-a întâmplat, până la urmă, iar când s-a trecut la muncă, noul guvern a trebuit să se ocupe prioritar de deficitul bugetar pe care România l-a acumulat.
Apreciat la ultimul număr format dintr-o singură cifră, deficitul era de două ori mai mare decât erau condițiile reglementate de Uniunea Europeană. Dincolo de problemele ce pot apărea în interiorul prestigioasei instituții comunitare europene, acest deficit afectează procedeul de atragere de noi credite externe pentru investiții. Premierul din perioada 2023-2025 a făcut risipă gravă, se consideră majoritar și se discută ce măsuri trebuie luate de urgență pentru reducerea deficitului bugetar.
În linii foarte mari, reducerea poate fi atinsă din două direcții sau din numai una dintre ele. Este vorba, ca în cazul finanțelor unei gospodării de reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor. O analiză economică serioasă, care să indice matematic efectele acestor măsuri nu a fost realizată și factorul emoțional vine să adâncească prăpastia dintre bugetari și privați. Acuzațiile sunt grave și sunt alimentate cu cazuri concrete de risipă bugetară dar, deocamdată, tocmai rezolvarea acestor probleme de la vârf pare a fi amânată, prioritatea vizând masele mai largi de bugetari care nu au deloc salarii așa mari. Mai este și a doua direcție de acțiune, creșterea veniturilor. Aceasta se realizează fie prin lărgirea bazei de impozitare, inclusiv colectarea eficientă a taxelor, fie printr-o modalitate deloc simplă sau ușoară, creșterea taxelor.
Modalitatea potrivită este un mix bine alcătuit de politici din ambele categorii și din toate direcțiile: reducerea risipei bugetare, fundamentarea eficientă a cheltuielilor, măsuri fiscale care să nu genereze fenomene sociale negative, reducerea evaziunii fiscale, creșterea semnificativă a numărului de plătitori de taxe, reducerea scutirilor și a excepțiilor. Abordarea trebuie să fie una dinamică și amplă, să nu se reducă la intențiile punitive, în care se caută cu încrâncenare modalitățile de plată, înainte chiar de a știi care este prețul de plătit
