112, de 15 ani în Europa
S-au împlinit 15 ani de când toţi cetăţenii UE folosesc numărul unic de telefon 112 în caz de urgenţă.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 12.02.2019, 12:30
Sunt 15 ani de când cetăţenii Uniunii Europene apelează un unic număr – 112 – atunci când au – sau consideră că au – o urgenţă. În România, numai anul trecut, operatorii au preluat peste 12 milioane de apeluri, mai puţine cu aproape un milion faţă de 2017 – arată un studiu făcut de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale. Aproape jumătate dintre solicitări s-au dovedit a fi urgenţe şi au fost transferate către Ambulanţă, Poliţie şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) – SMURD. Directorul Centrului Municipal Integrat pentru Situaţii de Urgenţă, colonelul Florian Feticu, a declarat că a scăzut numărul apelurilor care nu reprezintă urgenţe, iar acest lucru arată că populaţia României a înţeles care este scopul acestui serviciu.
Totuşi, din totalul apelurilor primite la numărul unic de urgenţă, în anul 2018, circa 55% au fost pentru situaţii non-urgente. Au fost persoane care au apelat 112 pentru a reclama că nu pot returna produse la magazine, că este aprinsă lumina pe stradă sau doresc să îşi încarce cartela telefonică, ca să afle mersul trenurilor sau cât este ceasul. Apelanţii de acest tip sunt distribuiţi uniform pe teritoriul ţării. Cu doar 45% apeluri non-urgente, capitala stă mai bine decât restul ţării, însă recordul de apeluri îi aparţine unui bucureştean, care în 10 luni a sunat de peste 21.000 de ori. Media zilnică de apeluri non-urgente este de 18.000.
Din numărul total al apelurilor non-urgente, cea mai mare incidenţă o au situaţiile denumite pocketdialing, aproape două treimi. Acestea sunt apeluri involuntare, făcute de cei care fie apelează din greşeală numărul de urgenţă, fie uită să-şi blocheze telefonul, ca urmare numărul 112 este apelat neintenţionat.
Preluarea apelurilor la numărul unic de urgenţă poate fi îngreunată de procesarea apelurilor făcute neintenţionat la 112.Procedura prevede că, în astfel de situaţii, operatorii sunt obligaţi să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă de la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul. Pentru un astfel de apel involuntar şi care nu este o urgenţă reală se pierd timp şi resurse, vitale în alte cazuri, unde poate fi vorba despre diferenţa între viaţă şi moarte, atrag atenţia autorităţile.
Dintre apelurile justificate, care reclamă o intervenţie de urgenţă, marea majoritate a cazurilor au fost transferate către Ambulanţă – 58%, Poliţie – 22% şi ISU-SMURD – 16%. Cea mai mare provocare pentru cele trei servicii principale chemate să intervină în caz de urgenţă a fost incendiul devastator produs, în toamna anului 2015, în clubul bucureştean Colectiv, în timpul unui concert rock. Autorităţile au declanşat atunci planul roşu de intervenţie. Bilanţul tragic – 64 de morţi, majoritatea tineri – reflectă nu doar corupţia din administraţie, cea care a permis funcţionarea clubului în condiţii inadecvate, ci şi deficienţele grave ale sistemului medical.
