Accidentul aviatic din România
Doi morţi, cinci răniţi, demiteri în eşaloanele de rang secund ale administraţiei de la Bucureşti şi un val de declaraţii politice – acesta e bilanţul accidentului aviatic produs, luni, în Munţii Apuseni, din vestul României.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 23.01.2014, 11:59
De luni, televiziunile de ştiri din România tratează, practic, non-stop, acelaşi subiect: aterizarea forţată, în condiţii meteo vitrege, într-o zonă împădurită din Apuseni, a unui mic avion, la bordul căruia se afla o echipă de medici specializaţi în operaţii de transplant. Pilotul şi o tânără doctoriţă stagiară au murit, copilotul şi patru medici au fost răniţi.
Publicul a fost instantaneu captivat de subiect. Au contribuit la aceasta atât spectaculozitatea accidentului, cât şi notorietatea pilotului – un excelent profesionist, dar şi un personaj monden controversat, autor, în urmă cu câţiva ani, a unei omucideri calificată de justiţie drept legitimă apărare, dar de presa de scandal drept crimă pasională. După ce se pensionase de la compania aeriană de stat la care lucrase, el a efectuat, în ultimii doi ani, aproape 30 de zboruri pentru Agenţia Naţională de Transplant, multe dintre acestea chiar cu avionul care s-a prăbuşit.
După ce primele emoţii colective s-au mai diluat, şefii administraţiei de la Bucureşti au constatat că operaţiunile de căutare şi salvare a victimelor au început târziu şi s-au încheiat abia după şapte ore de la producerea accidentului.
Primul ajuns la victime a fost nu vreun salvator specializat, ci un pădurar din zonă.
Este evident un eşec care trebuie să ducă la responsabilităţi personale, la îmbunătăţirea procedurilor şi la un moment de reflecţie asupra modului în care cheltuim resursele publice” – a constatat premierul Victor Ponta. El a apreciat că, la ministerul de Interne, ROMATSA – compania responsabilă de monitorizarea traficului aerian – şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, lucrurile au funcţionat inacceptabil de încet şi fără o necesară coordonare şi asumare a autorităţii şi a responsabilităţii.
Directorul general şi directorul de operaţiuni al ROMATSA, precum şi şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi-au dat demisia.
Premierul social-democrat a decis şi înlocuirea din funcţie a unui secretar de stat, numit de PNL, din Ministerul de Interne. Ponta a adăugat că va propune în CSAT şi înlocuirea din funcţie a şefului STS, ceea ce, speculează presa, împinge întregul scandal în zona politică, fiindcă responsabilul vizat e considerat omul preşedintelui Traian Băsescu.
La rândul său, liderul PNL, Crin Antonescu, s-a declarat nemulţumit de modul în care au comunicat în această criză miniştrii liberali de la Interne şi Transporturi şi n-a exclus schimbarea lor.
Din opoziţie, prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu, a supralicitat prompt şi a anunţat că va depune plângeri penale împotriva acestora, pentru neglijenţă în serviciu.
