Blocaj la CCR
Curtea Constituţională a amânat din nou decizia privind pensiile magistraţilor
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 30.12.2025, 11:44
Decizia Curții Constituţionale a României privind reforma pensiilor magistraților se lasă în continuare așteptată, după ce nici luni nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru deliberare. Patru din cei nouă judecători, propuși de PSD, nu s-au prezentat la discuții, aceiași care părăsiseră și în urmă cu două zile ședința. Noua lege privind pensiile magistraților – pentru care guvernul Bolojan şi-a angajat răspunderea în parlament – reduce pensiile judecătorilor şi procurorilor, le creşte vârsta de pensionare și ar fi trebuit să se aplice de la 1 ianuarie.
În prezent, magistraţii se pot retrage din activitate şi la 48 de ani, iar pensia ajunge să fie egală cu salariul, adică un nivel foarte ridicat în raport cu veniturile populației. Noua lege prevede creşterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei să nu poată depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate. Prima tentativă a guvernului de a elimina această inechitate socială, ce nu mai poate fi susţinută de economie, după cum s-a exprimat premierul Ilie Bolojan, a fost respinsă în octombrie de CCR, la sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Motivul a fost că guvernul nu a solicitat în intervalul de timp prevăzut de lege avizul consultativ, dar obligatoriu, de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Între timp, proiectul a primit aviz negativ din partea CSM, iar în discuția Curții Constituționale este acum o altă sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care consideră că proiectul îi discriminează pe magistraţi în privinţa dreptului la pensie şi încalcă independenţa justiţiei. Cei patru judecători care nu s-au prezentat la deliberări resping acuzaţiile de boicot şi susţin că absenţa lor a fost un gest procedural, nu politic, invocând nereguli şi termene accelerate. Au cerut clarificări suplimentare din partea guvernului şi completarea documentaţiei, mai exact un studiu de impact. Solicitarea unui astfel de document, explică, însă, preşedinta CCR, Simina Tănăsescu, nu constituie obiectul dosarului, iar potrivit jurisprudenţei Curţii, astfel de studii nu sunt un criteriu pentru analiza constituţionalităţii.
Amânarea pentru a treia oară a unei decizii privind reforma pensiilor magistraţilor a generat şi numeroase reacţii politice. Deputatul PSD Adrian Câciu crede că guvernul ar trebui să solicite imediat Curţii să se întrunească de urgenţă şi să ia o decizie după Anul Nou. Deputatul PNL Raluca Turcan spune că va iniţia modificarea legii de funcţionare a CCR pentru a se introduce sancţiuni pentru boicotarea nejustificată a adoptării unor decizii, iar preşedintele USR, Dominic Fritz, consideră că este o urgenţă reală reforma Curţii şi că se impune deconectarea membrilor săi de la interesele de grup şi comenzile de partid. Purtătorul de cuvânt al AUR, Ştefăniţă Avrămescu, declară că, prin amânarea decisă de CCR, românii sunt împinşi către sărăcie, iar privilegiile unora rămân neatinse.
