Candidaţi la preşedinţia României
Luni, în preziua expirării termenului până la care aspiranţii la funcţia de preşedinte al României îşi mai puteau depune candidatura, se înscriseseră oficial în cursă 7 candidaţi.
Ştefan Stoica, 23.09.2014, 13:13
Cu excepţiile de rigoare, impuse de natura aproape exotică a unora din cei care se visau instalaţi în funcţia supremă, dar care nu au reuşit nici măcar să adune numărul necesar de semnături, toţi pretendenţii care reprezintă ceva pe scena politică s-au înscris oficial în competiţia din noiembrie. Stânga este reprezentată de un singur candidat, liderul PSD şi premierul în funcţie Victor Ponta.
Unic exponent al acestei zone politice, dar cel mai bine cotat în sondaje, Ponta este sigur de intrarea în turul al doilea. Lansarea sa grandioasă la Bucureşti, pe cel mai mare stadion din ţară şi numărul imens de semnături strânse, circa 2,3 milioane, sunt menite să demoleze moralul contracandidaţilor. Cei mai mulţi şi mai serioşi dintre aceştia provin, toţi, din zona de centru-dreapta.
Favorit să se bată cu Victor Ponta în turul al doilea este considerat actualul primar al oraşului transilvan Sibiu, etnicul german Klaus Iohannis. El va candida din partea Alianţei Creştin Liberale, în fapt o formulă de tranziţie spre ceea ce iniţiatorii – PNL şi PDL, foşti aliaţi, ulterior adversari şi, acum, din nou camarazi – doresc a fi marele partid de dreapta din România. Alţi trei candidaţi s-au aflat, până nu demult, în rândurile liberalilor sau democrat –liberalilor, de care s-au despărţit mânaţi, însă, de interese diferite.
Fostul premier şi lider al PNL Călin Popescu Tăriceanu a rămas fidel defunctei alianţe cu Ponta şi cu PSD şi este suspectat că, prin crearea unui nou partid liberal şi candidatura la preşedinţie, face jocurile stângii. De partea ei, fostul ministru Elena Udrea, lider al Partidului Mişcarea Populară, a divorţat de PDL pe motiv că acesta s-ar fi dezis de liderul suprem, actualul preşedinte Traian Băsescu, şi de ambiţiile acestuia de reformare a statului. Udrea se consideră continuatoarea mentorului şi candidează de pe acest aliniament programatic. În sfârşit, tot de la dreapta provine şi Monica Macovei, fost ministru al Justiţiei. Candidat independent după ieşirea din PDL, este văzută ca o intransigentă luptătoare pentru statul de drept şi un sistem judiciar epurat de influenţa politicului.
Alţi doi candidaţi cu nume, dar cu şanse pur teoretice sunt liderul UDMR, aliat la guvernare cu PSD, Kelemen Hunor şi controversatul om de afaceri Dan Diaconescu, aspirant din partea unui partid populist ce-i poartă numele. Pentru liderul UDMR, candidatura este o utilă platformă de negociere în perspectiva turului doi. În cazul lui Diaconescu, fost realizator şi patron al unor televiziuni tabloide, este vorba despre nevoia de expunere mediatică a unor idei dubioase. Pe ultima sută de metri şi-a depus candidatura Teodor Meleşcanu. Luni, el demisionase din fruntea Serviciului de Informaţii Externe. Un candidat surpriză, care lasă loc speculaţiilor de tot felul.
