Cardurile de sănătate
Cardul naţional de sănătate a devenit funcţional, la 1 februarie, anul acesta, dar prezentarea lui va fi obligatorie abia de la 1 mai.
Valentin Țigău, 02.02.2015, 12:56
Prevăzute a fi introduse încă din 2006, în baza reformei sistemului sanitar, cardurile de sănătate au intrat în atenţia legislatorilor români abia după 2010, iar introducerea lor nu a fost scutită de vii dezbateri pro şi contra. În final, peste 12 milioane de carduri au fost distribuite prin poştă iar alte 800.000 aşteaptă să fie ridicate de pacienţi de la medicul de familie sau de la Casa de Asigurări pentru Sănătate. Posesorii acestui document electronic funcţional de la 1 februarie trebuie să-l folosească, de la 1 mai, obligatoriu, pentru orice serviciu medical solicitat la medicul de familie, în spital sau în farmacie.
Informaţiile pe care le conţine cardul sunt numele, prenumele şi un număr de identificare în sistem. Dacă pacientul doreşte, îi pot fi menţionate grupa sanguină, diferite boli, alergiile şi acceptul sau refuzul de donare de organe. Persoanele care resping cardul de sănătate, inclusiv din motive religioase sau de conştiinţă, vor face dovada calităţii de asigurat printr-o adeverinţă emisă de Casa de Asigurări, valabilă trei luni. Specialiştii consideră că implementarea cu succes a proiectului cardurilor de sănătate reprezintă o etapă importantă în care intră sistemul sanitar din România.
Reţeta electronică şi cardul de sănătate devin componente esenţiale în procesul de aliniere a sistemului medical românesc la standardele europene. Această reformă va contribui la închiderea buclei de control în ceea ce priveşte circuitul banilor în sistem prin creşterea nivelului de transparenţă în managementul lor şi îmbunătăţirea controlului serviciilor medicale şi al medicamentelor decontate de către statul român. Una dintre cele mai importante probleme ale sistemului romanesc de sănătate o reprezintă subfinanţarea cronică, fenomen perpetuat şi din cauza imposibilităţii de a controla drumul banilor în sistem.
Un control mai bun al fondurilor va însemna, implicit, mai mulţi bani pentru sănătatea românilor. Alte beneficii majore pentru pacienţi vor fi, pe termen scurt, mai puţină birocraţie, întrucât cardul înlocuieşte adeverinţa de asigurat şi de salariat, iar pe termen lung va contribui la creşterea calităţii serviciilor medicale şi va permite o mai bună evaluare a numărului de pacienţi şi a serviciilor medicale pe care aceştia le accesează.
