Colaborarea partidelor la putere
Tot mai acute în ultima vreme, tensiunile dintre principalele componente ale coaliţiei guvernamentale de la Bucureşti ameninţă să blocheze funcţionarea administraţiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 10.01.2014, 12:16
România post-comunistă nu are tradiţia asocierilor politice durabile. Redutabile în opoziţie, alianţele, coaliţiile, cartelurile încep să scârţâie de îndată ce ajung la putere şi se dizolvă înainte de încheierea mandatului. Orgoliile personale ale liderilor, interesele divergente ale partidelor, incompatibilităţile doctrinare, competiţia pentru distribuirea către clientela politică a dividendelor guvernării, totul concură la despărţiri premature şi răsunătoare. Aşa s-a întâmplat, în anii 90, cu Convenţia Democrată şi, în primii ani 2000, cu Alianţa Dreptate şi Adevăr.
Nici Uniunea Social-Liberală nu dă semne de sănătate robustă. PSD şi PNL s-au asociat în numele aversiunii comune faţă de preşedintele Traian Băsescu şi faţă de impopularele guverne PDL patronate de acesta. Au preluat puterea în primăvara lui 2012 şi au fost plebiscitate de electorat la sfârşitul aceluiaşi an, când au obţinut circa 70% din mandatele de parlamentar. Teoretic, social-democraţii şi liberalii vor guverna împreună până în 2016, dar, după numai un an, Uniunea începe să se gripeze. În teritoriu, PSD suspectează înţelegeri subterane între PNL şi PDL. La centru, social-democraţii îl acuză pe liderul liberal Crin Antonescu că e în termeni tot mai cordiali cu preşedintele Băsescu. Excedaţi de suspiciunile partenerilor, liberalii au anunţat că doresc o completare a protocolului USL, pentru îmbunătăţirea relaţiilor din coaliţia de guvernământ. Crin Antonescu: Finalul de an a lăsat o impresie generală de dispută şi este de datoria noastră să rezolvăm ce e de rezolvat, să clarificăm ce e de clarificat şi, dacă se poate, ceea ce îmi doresc din tot sufletul şi ceea ce sunt convins că este posibil, să mergem înainte.”
Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a salutat ideea, sugerând că, după modificarea protocolului, acesta ar trebui să fie favorabil partidului său: Raportul dintre principalele partide care alcătuiesc USL este 2 la 1. Ţinând cont de această proporţie şi în teritoriu şi în parlament şi în sondaje cred că, da, putem rediscuta documentele de înfiinţare ale USL.”
Majoritatea sceptici asupra longevităţii USL, analiştii cred că, indiferent de rediscutarea şi reformularea protocolului, cele două partide nu vor prinde sfârşitul anului împreună. În mai, la europarlamentare, vor avea oricum liste separate, iar în noiembrie, la prezidenţiale, deşi Antonescu e candidatul oficial al Uniunii, toată lumea crede că principalul său concurent va fi şeful PSD, premierul Victor Ponta.
