Colectiv, o dramă naţională
Sunt patru ani de când România a trăit cea mai mare catastrofă civilă în cele trei decenii ale istoriei sale postcomuniste.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 28.10.2019, 10:59
Pe 30 octombrie 2015, în timpul unui concert al trupei de heavy metal Goodbye to Gravity, organizat în clubul bucureştean de noapte Colectiv, un foc de artificii a aprins buretele cu care erau capitonaţi stâlpii şi pereţii sălii supraaglomerate, cu o singură uşă de evacuare. De la arsuri sau din cauza amestecului de substanţe toxice inhalate, 64 de oameni au murit şi aproape 200 au fost răniţi. Bilanţul deceselor a ajuns la 65, doi ani după incendiu, când un supravieţuitor s-a sinucis, în urma traumelor psihice.
În toamna lui 2015, după trei zile de doliu naţional în memoria victimelor de la Colectiv, zeci de mii de români au ieşit în stradă, la Bucureşti, pentru a protesta virulent faţă de ineficienţa autorităţilor. Sub sloganul Corupţia ucide!”, ei au cerut şi au obţinut atunci demisia guvernului social-democrat condus de Victor Ponta şi a responsabililor din administraţia locală care autorizaseră funcţionarea clubului de noapte, deşi acesta nu îndeplinea condiţiile legale de siguranţă.
În justiţie, continuă calvarul supravieţuitorilor şi al familiilor celor decedaţi. În procesul intentat proprietarilor clubului nu s-a dat, încă, vreo sentinţă. Săptămâna trecută, ministrul Sănătăţii din epocă, Nicolae Bănicioiu, nu s-a prezentat la sediul Parchetului General, unde fusese citat ca martor într-un dosar legat de modul de intervenţie a autorităţilor după incendiul din octombrie 2015. La puţin timp după tragedia de la Colectiv, el declara că autorităţile române nu au nevoie de ajutor din străinătate pentru a trata răniţii, “iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii”.
Ulterior, însă, Parchetul General a deschis un dosar penal in rem pentru ucidere din culpă în formă agravată, abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu. Acesta priveşte asistenţa medicală acordată victimelor, împrejurările legate de posibile infecţii nosocomiale contractate în spitalele româneşti, precum şi acţiunile ori inacţiunile funcţionarilor publici în legătură cu transferul persoanelor vătămate în străinătate. Tot săptămâna trecută, un grup civic din Iaşi (est) a depus o plângere penală la Parchetul General contra Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, în frunte cu longevivul secretar de stat Raed Arafat, şef acolo din 2007, pentru tăinuire de probe video importante, cu primele minute ale intervenţiei pompierilor la incendiul de la Colectiv.
Am ştiut cu toţii cât de haotică a fost intervenţia, am suspectat din primul moment lipsa de profesionalism şi de empatie a salvatorilor, iar probele video au confirmat bănuielile noastre” – acuză militanţii civici, după ce ziarul Libertatea a prezentat o înregistrare video, neştiută până acum, cu intervenţia echipajelor ISU ce au ajuns la locul tragediei. Arafat spune că nu a ştiut despre înregistrare şi că nu îşi dă demisia, dar va pleca dacă i-o va cere premierul.
