Comisia de la Veneţia, despre legile justiţiei din România
Duş rece pentru Puterea de la Bucureşti: Comisia de la Veneţia dezaprobă multe dintre modificările aduse legilor justiţiei.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 16.07.2018, 11:15
De un şi jumătate, justiţia e tema celor mai pasionale dezbateri publice
din România. Coaliţia guvernamentală PSD-ALDE afirmă că, prin modificarea
legilor de funcţionare a sistemului şi a codurilor penale, se conformează
deciziilor Curţii Constituţionale şi sentinţelor CEDO. Opoziţia de dreapta,
societatea civilă şi presa susţin, în schimb, că miza tuturor acestor schimbări
este subordonarea magistraţilor şi stoparea luptei împotriva corupţiei şi, în
general, a infracţionalităţii. În cele din urmă, părţile au apelat la
arbitrajul extern al Comisiei de la Veneţia, organism consultativ al
Consiliului Europei, ale cărui avize sunt, în general, respectate de statele
membre. Or, într-o primă luare de poziţie, Comisia avertizează că amendamentele
aduse celor trei legi privind organizarea judiciară vor submina, cel mai
probabil, independenţa procurorilor şi judecătorilor români şi încrederea
publicului în justiţie. Experţii Comisiei recomandă asigurarea unui echilibru
între puterile preşedintelui, ale Consiliului Superior al Magistraturii şi ale ministerului
Justiţiei în procedura de numire a şefilor de Parchete. Ei se mai declară
îngrijoraţi de limitarea libertăţii de exprimare a magistraţilor, de crearea
unei structuri pentru investigarea activităţii acestora şi de diminuarea rolului
CSM ca garant al independenţei sistemului.
Deşi unele schimbări au fost
adoptate în urma deciziilor date de CCR, este dificil de evitat pericolul ca
acestea să submineze independenţa sistemului de justiţie şi să creeze efecte
negative asupra luptei împotriva corupţiei – avertizează organismul consultativ
al Consiliului Europei. Critic virulent al politicilor în domeniu ale stângii, preşedintele
Klaus Iohannis afirmă că evaluarea Comisiei de la Veneţia constituie un semnal
extrem de îngrijorător cu privire la independenţa justiţiei. El susţine că
opinia preliminară a acesteia confirmă punctele de vedere exprimate de
societatea civilă, de CSM şi de magistraţi şi îndreptăţeşte sesizările de
neconstituţionalitate şi cererile de reexaminare formulate la aceste legi.
PNL,
prima voce a opoziţiei, solicită Curţii Constituţionale să ia act de raportul
preliminar referitor la legile justiţiei, despre care spune că trebuie să fie
rediscutate în Parlament. USR şi PMP împărtăşesc acest punct de vedere. În
replică, juriştii social-democraţi din Parlament spun că opinia preliminară
contrazice părerea opoziţiei şi preşedintelui potrivit căreia legile justiţiei
nu trebuie modificate. În plus, aceasta nu este un document oficial şi
contrazice chiar un raport anterior al Comisiei de la Veneţia, referitor la
standardele europene privind independenţa sistemului judiciar. O
opinie politică, extrem de subţire – crede şi liderul democrat-liberal,
Călin Popescu Tăriceanu, care e şi preşedinte al Senatului, despre
avertismentele experţilor străini. Evaluarea finală a Comisiei de la Veneţia e
aşteptată la toamnă.
