Criza de forţă de muncă din România
Împuţinarea şi îmbătrânirea populaţiei afectează nemijlocit piaţa muncii din România.
Bogdan Matei, 13.03.2019, 12:18
Chiar dacă cifrele nu sunt întotdeauna concordante,
toate studiile demografice realizate în ultimul deceniu se încheie cu aceeaşi
concluzie: populaţia României se împuţinează şi îmbătrâneşte. Nu face excepţie
nici ultimul, comandat de Confederaţia Patronală Concordia şi ale cărui
rezultate au fost publicate marţi. Acesta prognozează că, dacă tendinţele
declinului demografic şi ale migraţiei din România vor continua în acelaşi ritm
populaţia, va scădea la 18 milioane în 2030. Iar din 2060 rata de dependenţă a
sistemului public de pensii, exprimată ca raport procentual între numărul de
pensionari şi cel persoanelor ocupate, va ajunge la aproape 100%.
Intitulată ‘Analiza
cantitativă şi calitativă a pieţei muncii în România’, cercetarea estimează că
populaţia ocupată va scădea de la 8,4 milioane de persoane în anul 2016 la 7,3
milioane în 2030. Autorii mai spun că, în ceea ce priveşte ofertele de locuri
de muncă, polarizarea geografică va continua să crească şi că regiunile cele
mai dinamice economic, Bucureşti-Ilfov , Vest şi Nord-Vest, vor avea şi
cel mai mare deficit de forţă de muncă. La nivel naţional, acesta este, deja, estimat
la circa 300 de mii de persoane pentru acest an şi ar putea depăşi sensibil o
jumătate de milion în 2023. Realizatorii studiului au identificat segmente
importante de populaţie – circa 2 milioane de persoane – care nu se regăsesc
nici pe piaţa muncii şi nici nu sunt cuprinse în sistemul de educaţie şi
formare profesională.
Se conturează, astfel, un potenţial uman nevalorificat,
fenomen ce necesită o analiză aprofundată, care să permită înţelegerea cauzelor
acestei situaţii şi, ulterior, conturarea de măsuri care să conducă la inserţia
lor pe piaţa muncii, menţionează realizatorii studiului. Ei propun şi posibile
soluţii pentru rezolvarea crizei forţei de muncă, printre care consolidarea
cooperării între mediul educaţional şi piaţa muncii, pentru modernizarea
învăţământului profesional şi tehnic, ori aplicarea unei strategii şi a unui
plan de acţiune pentru stoparea declinului demografic.
Comentatorii sunt mai
degrabă sceptici că, pe termen scurt şi mediu, tendinţele ar putea fi
inversate. Declinul demografic a început, practic, acum trei decenii, imediat
după prăbuşirea dictaturii comuniste, când avorturile au fost dezincriminate.
Iar migraţia, accelerată, mai ales, după admiterea României în Uniunea
Europeană, în 2007, va continua cât timp piaţa autohtonă a muncii va rămâne
prea puţin ofertantă.
Liderul uneia dintre cele mai importante centrale
sindicale, ‘Cartel Alfa’, Bogdan Hossu, afirmă că România e în topul ţărilor
membre ale Uniunii din punctul de vedere al numărului de angajaţi ce se află
sub pragul de sărăcie, respectiv 20%.
