Cum s-a votat la localele din Republica Moldova
Pro-occidentalii au păstrat nu doar primăria Capitalei, Chişinău, ci şi şansele de a crea o nouă majoritate guvernamentală.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 29.06.2015, 12:41
Chişinăul rămâne în tabăra libertăţii. Duminică, liberalul
pro-occidental Dorin Chirtoacă a câştigat, cu peste 53% din voturi, al doilea
tur al alegerilor pentru primăria Capitalei, unde este concentrată o treime din
populaţia Republicii Moldova şi care asigură aproape jumătate din Produsul
Intern Brut. Potrivit rezultatelor finale, el a întrecut-o lejer pe candidata
socialistă Zinaida Greceanîi, fost premier comunist, care a obţinut doar 46 de
procente. Chirtoacă le-a mulţumit alegătorilor şi nu şi-a cenzurat sarcasmele
la adresa socialiştilor, care-au preluat de la comunişti, în anii din urmă,
statutul de favoriţi ai Moscovei:
locuitorilor Chişinăului care au ieşit la vot, acelora care m-au votat, precum
şi contracandidatei pentru faptul că a participat la aceste alegeri,
dovedindu-se că cel mai brav bărbat al socialiştilor şi al Kremlinului, astăzi,
este o femeie.
Bucureşti, e una a întregii tabere europene din Republica Moldova. La doar 36
de ani, Chirtoacă obţine al treilea mandat consecutiv ca edil şi păstrează
stânga pro-moscovită departe de Primăria Chişinăului, pe care, înaintea lui,
încă din primii ani 90, au condus-o alţi doi anticomunişti, promotori ai
identităţii româneşti, Nicolae Costin şi Serafim Urechean. Însumat,
formaţiunile declarat pro-occidentale şi-au adjudecat mai bine de două treimi
din adminstraţiile locale. Şi ar putea jubila dacă n-ar fi suferit, totuşi, în
faţa unor candidaţi populişti, susţinuţi de Moscova şi cu multiple dosare
penale la activ, înfrângeri usturătoare la Bălţi (nord), al doilea municipiu ca
mărime al republicii, şi la Orhei (centru), oraş important aflat la doi paşi de
Chişinău.
rata ridicată de absenteism denotă, avertizează analiştii, neîncrederea
cetăţenilor în clasa politică, în ansamblu. Republica nici nu are Guvern
funcţional, după demisia de acum două săptămâni a premierului Chiril Gaburici,
instalat, în februarie, de coaliţia minoritară dintre partidele Liberal
Democrat şi Democrat. Acestea au anunţat, deja, că vor iniţia tratative cu
liberalii, pentru reconstituirea majorităţii tripartite pro-occidentale care-a
condus republica între 2009 şi 2014.
Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal, e practic, demnitarul cu cel
mai mare număr de voturi de la cetăţeni, ceea ce le oferă liberalilor – cea mai
distinctă voce pro-românească, pro-NATO şi anticorupţie din concertul politic -
o poziţie privilegiată la negocieri. În jumătatea de an cât ei s-au aflat în
opoziţie, uriaşe scandaluri de corupţie au afectat imaginea Republicii Moldova,
căreia FMI şi Banca Mondială au decis să-i taie liniile de credit, iar
obiectivul admiterii în Uniunea Europeană în 2020 pare să fi devenit utopic.
