Curtea Constituţională despre revocarea procurorului şef al DNA
Curtea Constituţională a României a explicat de ce a dat câştig de cauză Guvernului în disputa cu Preşedinţia pe tema revocării procurorului şef al DNA
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 08.06.2018, 12:30
Recent, Curtea Constituţională a tranşat în favoarea executivului disputa cu preşedintele Klaus Iohannis generată de refuzul acestuia de a o revoca din funcţie pe procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, iar joi şi-a motivat decizia. CCR afirmă că rolul preşedintelui în procedura de revocare declanşata de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, se limitează la verificarea legalităţii acesteia. Judecătorii Curţii au stabilit că ministrul Justiţiei nu are doar autoritate administrativă, ci şi competenţe complete în ceea ce priveşte autoritatea asupra procurorilor. În consecinţă, refuzul şefului statului de a o revoca pe Kovesi de la conducerea DNA l-a pus pe ministrul Justiţiei în imposibilitatea de a-şi exercita competenţele legale, ceea ce a dus la un conflict juridic de natură constituţională, spune Curtea.
Totuşi, nu a existat unanimitate în rândul judecătorilor de la CCR. Cei care s-au opus unei astfel de soluţii au considerat că şeful statului, prin respingerea propunerii de revocare, nu a ieşit din corsetul constituţional. Curtea atrage atenţia că, indiferent cine a generat conflictul constituţional, autorităţile au obligaţia să se conformeze deciziilor sale, ceea ce, în cazul de faţă, înseamnă semnarea de către preşedinte a decretului de revocare din funcţie a şefei DNA.
Anterior motivării deciziei, Klaus Iohannis a dat asigurări că va respecta statul de drept şi va avea grijă ca independenţa procurorilor, pentru care se tem criticii acestei decizii, să rămână neştirbită. Victorios în conflictul cu şeful statului, ministrul Justiţiei spune că acesta nu poate evita revocarea. Tudorel Toader: „Nu cred că preşedintele republicii, indiferent cine e azi, cine va fi mâine sau peste şapte ani de zile, nu cred că va da românilor un exemplu de nerespectare a legii fundamentale. N-avem amendă de la… până la, sau închisoare de la… până la, dar avem sancţiunile care pot să decurgă chiar din legea fundamentală”.
Din opoziţie, preşedintele PNL, Ludovic Orban, atacă fără ocolişuri nu doar verdictul, ci şi modul în care CCR l-a motivat. Ludovic Orban: „Prin motivarea Curţii Constituţionale, practic, este încălcat principiul constituţional al independenţei justiţiei, este încălcată independenţa procurorilor. Procurorii sunt transformaţi în agenţi ai puterii executive, în slugi ale ministrului justiţiei, care este numit politic şi care poate exercita un control politic partinic asupra activităţii Ministerului Public, parchetelor şi procurorilor”.
Laura Codruţa Kovesi este indezirabilă actualei puteri de stânga pentru că ar face parte dintr-o structură ilegitimă, ocultă care decide – spun reprezentanţii PSD şi ALDE, fără să aducă dovezi – cine trebuie eliminat din spaţiul public, prin contrafacerea de dosare penale. Direcţia Anticorupţie pe care Kovesi o conduce este, pe de altă parte, instituţia lăudată constant de Comisia Europeană în rapoartele sale cu privire la reformele din justiţie. Miza actualului conflict, ce poate degenera într-o criză constituţională, nu este, însă, – o spun magistraţi oneşti şi obiectivi – soarta şefei DNA, ci cea a sistemului judiciar, în pericol, spun aceiaşi, să fie subordonat politic.
