De la recursul compensatoriu la starea justiţiei
Opoziţia din România cere abrogarea legii privind recursul compensatoriu.
Corina Cristea, 15.01.2019, 12:17
Moartea unui tânăr de 25 de ani, la Mediaş, un orăşel din centru ţării, în urma altercaţiilor cu trei recidivişti, a readus în prim-planul discuţiilor din România legea recursului compensatoriu, care a condus la eliberarea anticipată a multor deţinuţi. Statisticile arată că în perioada octombrie 2017 – noiembrie 2018, au fost puse în libertate peste 13 mii de persoane, trei sferturi dintre acestea beneficiind de eliberarea condiţionată şi recursul compensatoriu. Iar câteva sute dintre cei eliberaţi au comis din nou infracţiuni cu violenţă, respectiv crimă, tentativă de crimă, viol şi tâlhărie.
Este şi cazul recidivistului care i-a aplicat 11 lovituri de cuţit victimei de la Mediaş, cercetat penal pentru omor calificat. Acesta fusese eliberat din închisoare în luna mai a anului trecut, cu doi ani şi două luni mai devreme de ispăşirea pedepsei. Al doilea suspect, şi el cu antecedente penale, a fost arestat pentru 30 de zile, fiind cercetat penal pentru infracţiunea de omor, iar al treilea pentru săvârşirea infracţiunii de loviri şi alte violenţe.
Într-o reacţie promptă, opoziţia de dreapta cere abrogarea legii privind recursul compensatoriu. PNL, principalul partid al opoziţiei, pregăteşte un proiect de act normativ care să le interzică deţinuţilor violenţi să beneficieze de regimul compensatoriu. Liberalii vor depune, de asemenea, o moţiune împotriva ministrului Justiţiei în Guvernul PSD-ALDE, Tudorel Toader, pe care îl acuză că a făcut praf sistemul şi protejează infractorii.
În acelaşi timp, USR a decis să depună la Parlament un proiect de lege pentru abrogarea actului normativ, atrăgând atenţia că atunci când CEDO a condamnat România din cauza condiţiilor precare de viaţă din penitenciare, recomandările primite au vizat modernizarea şi extinderea sistemului penitenciar, nu eliberarea deţinuţilor pentru remedierea problemei spaţiului insuficient. În schimb, spune USR, coaliţia PSD-ALDE-UDMR din Parlament s-a folosit de această hotărâre pentru a favoriza infractorii.
PMP a anunţat că va susţine în parlament orice iniţiativă legislativă care corectează efectele catastrofale ale legii recursului compensatoriu. În opinia liderului PMP, Eugen Tomac, miniştrii Justiţiei şi Afacerilor Interne ar trebui să demisioneze după crima de la Mediaş.
Ministrul Tudorel Toader, se apără, însă, spunând că că actul normativ a fost o iniţiativă a guvernării tehnocrate Dacian Cioloş şi că doar a intrat în vigoare în timpul mandatului său. Toader a explicat într-o postare că legea a fost avizată de CSM şi adoptată de parlament înainte ca el să devină ministru
