Dificultăţile constituirii unui nou guvern la Chişinău
La mai bine de două luni după ce au câştigat alegerile parlamentare, partidele pro-europene din Republica Moldova (ex-sovietică, majoritar românofonă) sunt incapabile să formeze un nou Guvern.
Bogdan Matei, 13.02.2015, 12:59
Fapt anticipat de cvasitotalitatea analiştilor de la Chişinău, premierul desemnat, Iurie Leancă, nu a primit, joi, votul de încredere al Parlamentului. Cum aritmetica e mai puternică decât speranţele pioase, programul şi echipa executivă cu care s-a prezentat Leancă în faţa deputaţilor au adunat doar 42 de voturi favorabile, din partea coaliţiei minoritare, formată din partidele Liberal-Democrat şi Democrat.
Pentru învestire, noul guvern ar fi avut nevoie de 51 de sufragii, adică de susţinere din partea majorităţii celor 101 deputaţi. Negociatorii PLDM şi PD au sperat, până în ultima clipă, să strângă diferenţa necesară fie de la liberalii alături de care guvernaseră până anul trecut sub umbrela Alianţei pentru Integrare Europeană, fie de la comuniştii pro-ruşi care, cu jumătate de gură, anunţaseră că ar putea susţine un Cabinet din care nu fac parte.
Asumându-şi eşecul, Leancă l-a calificat drept cel mai jenant moment politic din ultimii şase ani, de când tripleta pro-occidentală PLDM-PD-PL a preluat guvernarea de la comunişti. El a subliniat necesitatea reluării negocierilor cu liberalii, pentru formarea unei alianţe funcţionale, fiindcă: Ceea ce s-a întâmplat astăzi a demonstrat că acest joc netransparent cu comuniştii nu este unul funcţional. S-a văzut foarte clar că nu există o susţinere reală din partea comuniştilor, că nu există o şansă pentru ca această alianţă minoritară să funcţioneze cu eficienţă.”
Atât şeful de partid al lui Leancă, liderul PLDM Vlad Filat, cât şi cel al PD, Marian Lupu, i-au acuzat pe liberalii conduşi de fostul şef interimar al statului, Mihai Ghimpu, de iresponsabilitate, pentru refuzul lor de a vota Guvernul.
Comentatorii afirmă, însă, că, probabil, celor doi le-ar fi plăcut să împartă cu PL doar voturile de învestitură, nu şi portofoliile ministeriale. Mai ales că, prin obiectivele lor maximale, liberalii nu sunt nişte aliaţi tocmai comozi. Ei doresc nu doar admiterea în UE, ci şi în NATO, continuă să considere viabilă ideea reunirii cu România şi, promotori intratabili ai luptei anticorupţie, îşi doresc un procuror general importat de la Bucureşti.
În numele României – avocatul cel mai tenace şi fidel al europenizării Chişinăului -, ministerul de Externe a cerut, din nou, forţelor prooccidentale din Republica Moldova să manifeste responsabilitate şi solidaritate, astfel încât să constituie o alianţă solidă, care să continue procesul de integrare europeană.
În acest moment, Parlamentul, format în urma alegerilor de pe 30 noiembrie, mai are la dispoziţie doar 45 de zile pentru a vota un nou executiv, în caz contrar urmând să fie dizolvat. Un scrutin legislativ anticipat ar fi o catastrofă pentru cele trei formaţiuni pro-occidentale, care, după ce anul trecut au obţinut încheierea acordurilor de asociere şi liber-schimb cu Bruxellesul, promiteau să aducă Republica Moldova în UE în 2020.
