Discuţii privind sustenabilitatea bugetului 2017
Construcţia bugetului de stat al României pe 2017 a stârnit reacţii pro şi contra. Unii susţin că acesta nu este sustenabil, alţii că este un buget echilibrat.
Adaugă ca sursă preferată în Google
România Internațional, 15.02.2017, 12:50
Preşedintele României,
Klaus Iohannis, s-a declarat îngrijorat, marţi, după ce a discutat, la
Bucureşti, cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul de Finanţe, Viorel
Ştefan, despre bugetul de stat pe 2017 şi cel a asigurărilor sociale, ajunse la
promulgare.
Şeful statului a spus că bugetul este unul
problematic, pentru că există riscul ca deficitul să fie mai mare de 3%. În opinia sa, în proiectul de buget au fost incluse venituri
supraevaluate şi cheltuieli foarte mari. Klaus Iohannis: Avem
de-a face cu o sumă extraordinar de mare la aşa-numitele credite de angajament,
de 54 de miliarde, care vor apăsa asupra bugetelor din anii următori. Împreună
cu echipa mea, vom aprofunda analiza acestor două bugete. Sigur, vom avea în
vedere şi punctele de vedere prezentate de prim-ministru şi de ministrul finanţelor,
dar în ansamblu trebuie să recunosc că sunt îngrijorat.
În replică, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a
afirmat că bugetul de stat pe 2017 este echilibrat şi
sustenabil. El a apreciat că se tot găsesc motive de întârziere a publicării
documentului. Liviu Dragnea: Eu cred în sustenabilitatea
acestui buget. Acele credite de angajament apasă, într-adevăr, bugetul
următorilor ani, dar în sensul stimulării investiţiilor. Bugetul este
echilibrat, este sustenabil, s-a ţinut cont de 2% pentru bugetul Apărării şi
s-a avut în vedere limita de deficit de 3% din PIB. Până la urmă, dacă are
temeri preşedintele, ar fi bine să le aibă într-un termen rezonabil, pentru că
noi, tot aşa, am vrea ca în acest an România să aibă un bugetIn schimb.
Luni, şi Comisia Europeană atrăgea atenţia, în prognoza sa de iarnă, că, anul
acesta, deficitul bugetar al României ar urma să ajungă la 3,6 din PIB, ceea ce
ar putea duce la declanşarea procedurii de deficit excesiv. Prognoza de creştere pentru
România a fost îmbunătăţită la 4,4% pentru 2017, însă, este sub estimările
Guvernului, de 5,2%. Sunt specialişti care susţin la rândul lor că există
pericolul depăşirii ţintei de deficit pentrucă un ritm de creştere mai
mic decât cel presupus de Executiv înseamnă venituri bugetare sensibil
mai mici decât cele prognozate.
Fostul ministru de finanţe, Mircea Coşea, a
declarat la Radio România că bugetul pe 2017 merge pe
o viziune discutabilă, şi anume, menţine consumul ca principal motor de creştere.
Or, experienţa internaţională arată că dacă acest motor este menţinut pe termen
mediu, între trei şi cinci ani, atunci economia începe să fie strangulată,
adica va fi o economie cu o dezvoltare nesănătoasă, care nu se mai bazează pe
investiţii, pe capital, pe modernizare, pe cercetare, pe dezvoltare, adică tot
ceea ce creează valoare adăugată mai mare.
