Evoluţii ale economiei româneşti

România a înregistrat a treia mare creştere anuală a comerţului cu amănuntul din UE, în luna iulie, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit Eurostat.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Mihai Pelin, 04.09.2014, 12:23

În România, volumul comerţului cu amănuntul a crescut cu 6,3% în luna iulie, comparativ cu perioada similară din 2013, aceasta fiind a treia mare creştere înregistrată de o ţară membră a Uniunii Europene după Luxemburg (14,1%) şi Estonia (9,2%), potrivit Oficiului European de Statistică. În zona euro, comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,8%, în timp ce în Uniunea Europeană s-a înregistrat o creştere de 1%. Comerţul cu amănuntul în spaţiul comunitar a fost influenţat de faptul că vânzările de produse non-alimentare au crescut, cele de combustibili au scăzut, iar vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au redus.

În iulie, comparativ cu luna precedentă, comerţul cu amănuntul a înregistrat o scădere peste aşteptări de 0,4% atât în zona euro cât şi în Uniunea Europeană. În rândul statelor membre, cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Portugalia (2,6%), Letonia (2,2%) şi Estonia (1,6%). România se numără şi ea printre ţările UE unde comerţul cu amănuntul a crescut în iulie comparativ cu luna precedentă, cu un avans de 0,4%.

Declinul puternic al investiţiilor publice, dar şi ajustarea cheltuielilor de capital ale companiilor, şi-au pus puternic amprenta asupra economiei româneşti anulând impactul benefic al revigorării consumului. În aceste condiţii, economia a înregistrat în trimestrul al doilea o creştere de doar 1,2% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, după saltul puternic al PIB de 3,9% din primul trimestru. Industria şi sectorul de informaţii şi comunicaţii au avut cea mai importantă contribuţie la creşterea PIB.

În schimb, reducerea volumului de activitate din construcţii, cu aproape 4%, a tras economia în jos, la fel cum s-a întâmplat cu agricultura, silvicultura şi pescuitul. Investiţiile publice în infrastructură, care contribuie la dezvoltarea economiei, au fost aproape inexistente în România în ultimele luni. Spre exemplu, autostrada Comarnic – Braşov (53 kilometri), prima pe care statul român încearcă s-o construiască în concesiune de mai bine de zece ani, are în prezent investitori privaţi însă contractul este în aşteptare“.

Probleme sunt şi în ceea ce priveşte centura de sud a Bucureştiului, unde statul a reziliat, în ultimii ani, toate contractele de construcţie încheiate, din cauza lipsei de finanţare, dar anunţă cu optimism că va fi gata în 2016.

Potrivit specialiştilor, evoluţia economiei României în primele şase luni ale anului reflectă evoluţiile divergente la nivelul cererii interne, îndeosebi între consumul privat şi investiţiile productive. Ei atrag atenţia că dinamica consumului privat din primul semestru nu este sustenabilă fără o relansare durabilă a investiţiilor productive în economie.

Pentru a doua jumătate a anului, cei mai mulţi analişti consideră că economia ar putea să încetinească şi au modificat prognozele privind creşterea PIB din 2014 spre 2-2,5%.