Evoluţii economice româneşti
FMI atenţionează că măsurile de relaxare fiscală anunţate de Guvernul român pentru perioada 2017-2020 ar putea majora deficitul bugetar până la 6% din PIB până în 2022.
Daniela Budu, 26.05.2017, 12:50
Fondul Monetar
Internaţional prognozează pentru 2017 o creştere a economiei româneşti de 4,2%
şi încurajează autorităţile de la Bucureşti să menţină ritmul
luptei anti-corupţie. În raportul adoptat joi, FMI salută progresele realizate
de România în reducerea dezechilibrelor economice după criza financiară
globală, însă recomandă o reorientare a politicilor dinspre stimularea
consumului către sprijinirea investiţiilor. În privinţa riscurilor, FMI
subliniază că proiectul legii salarizării unice, majorarea pensiilor şi noile
reduceri de taxe ar putea afecta negativ deficitul bugetar, care ar putea
ajunge în acest an la 3,7% din PIB, pentru ca în 2018 el să se deterioreze până
la 3,9 procente.
Pentru a evita ca majorarea deficitelor să pună în pericol
stabilitatea fiscală, FMI recomandă consolidare pe termen mediu, sprijinită de
reforme care să crească eficienţa sectorului public. Totodată, percepţia de
relaxare a prudenţei fiscale ar putea afecta negativ încrederea pieţelor, iar
acest risc, cumulat cu creşterea tensiunilor politice, ar putea afecta consumul
şi investiţiile, ar putea majora costurile cu împrumuturile şi ar pune presiune
asupra cursului de schimb. Pe de altă parte, la prezentarea raportului asupra
stabilităţii financiare 2017, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur
Isărescu, a apreciat că o creştere economică rapidă, aşa cum se înregistrează
în ultima perioadă în România, chiar într-un context macroeconomic stabil,
implică şi riscuri în creştere. Guvernatorul a explicat că datoria Băncii
Centrale este să urmărească aceste riscuri şi să le comunice, pentru a diminua
eventualele efecte negative, nu să sperie populaţia. Mugur Isărescu: Faptul că riscurile sunt reduse nu trebuie să ducă la concluzia
Banca Naţională a greşit că a transmis un risc, ca şi cum asta ar
fi trebuit să se întâmple, să se prăbuşească o bancă, să se dovedească că noi
am avut dreptate. Nu acesta este scopul nostru şi nici să speriem populaţia.
Este o practică europeană, pentru că într-o lume sofisticată, cu instituţii
financiare sofisticate, cum este lumea în care am intrat, riscurile sunt
inerente.
La rândul său,
viceguvernatorul Liviu Voinea consideră
că, de la precedentul raport, stabilitatea financiară a rămas robustă în
România, iar riscurile au scăzut ca intensitate şi număr, dar s-au
diversificat. Liviu Voinea: track Apreciem că există un risc sistemic ridicat
de natură preponderent externă, dar cu o dinamică mai puţin accentuată decât în
urmă cu câteva luni, şi anume riscul deteriorării rapide a încrederii
investitorilor în economiile emergente. De asemenea, identificăm trei riscuri
moderate de natură internă, şi anume tensionarea echilibrelor macroeconomice,
riscul de menţinere a unei evoluţii modeste a activităţii de creditare a
sectorului companiilor nefinanciare şi cadrul legislativ în domeniul
financiar-bancar. Liviu Voinea a
adăugat că un risc nou apărut, deocamdată redus, este riscul unei accelerări a
preţurilor imobiliare.
