Fonduri europene pentru România

România a reuşit să folosească integral, în 2015, fondurile europene care i-au fost alocate prin Fondul de Dezvoltare Regională şi Fondul de Coeziune.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 14.01.2016, 13:30

Criticată constant în ultimii ani pentru lipsa de
rezultate în atragerea de fonduri europene, România a reuşit să evite, în 2015,
dezangajarea sumei de un miliard de euro pe care a avut-o la dispoziţie prin
Fondul European de Dezvoltare Regională şi prin cel de Coeziune. S-a evitat
ceea ce se numeşte frecvent dezangajarea de fonduri, a explicat într-un
interviu pentru Radio România comisarul pentru politică regională, Corina
Creţu, adică s-au găsit şi s-au convenit proceduri prin care activităţile deja
îndeplinite în diverse proiecte cu finanţare din fondurile alocate României
sunt recunoscute şi sumele sunt rambursate. Au fost create peste 8.100 de noi
locuri de muncă, iar mai mult de 1.250 de IMM-uri au beneficiat de granturi
directe. Totodată, au fost îmbunătăţite semnificativ infrastructura de
transport şi accesibilitatea, prin construcţia a 124 de km de autostradă şi
reabilitarea a peste 900 de kilometri de drumuri naţionale. Banii europeni au
mai fost folosiţi pentru modernizarea a 400 de spitale, şcoli şi alte
infrastructuri sociale, precum si pentru asigurarea de servicii la standarde
europene în aceste domenii.

Corina Creţu: Cred că este meritul
autorităţilor române pentru ceea ce s-a făcut. Practic, în ceea ce priveşte
Fondul de Dezvoltare Regională, România a evitat orice fel de dezangajări de
fonduri pentru 2015. Sigur, există o sumă destul de mare încă în risc, dar
pentru întreaga perioadă 2007 – 2013. Vom şti cu siguranţă ce sume vor fi
pierdute abia după ce vom analiza toate cheltuielile pe care le vom face, după
ce autorităţile române vor depune facturi şi, sigur, după ce se va analiza care
sunt corecţiile făcute de către autorităţile de audit.

Implementarea
proiectelor din perioada de programare 2007-2013, prima pe care România a
experimentat-o ca nou stat membru al UE, a avut un start slab, dar progresele
au fost vizibile în a doua parte a perioadei, a declarat Corina Creţu, care
s-a întâlnit, miercuri, la Bruxelles, cu ministrul român al fondurilor
europene, Aura Răducu.

Comisarul a recomandat autorităţilor române să acorde
atenţie sporită perioadei de programare 2014-2020, precum şi stabilirii unor
mecanisme eficiente de monitorizare: Din punct de vedere al
Comisiei Europene, este foarte important ca, odată cu încheierea proiectelor
legate de perioada 2007 – 2013, să se pornească în ritm accelerat perioada de
programare 2014 – 2020, pentru care România are alocată o sumă importantă de
bani – peste 20 de miliarde de euro.

Cred că foarte importantă este
desemnarea autorităţilor de management şi de certificare pentru noua perioadă
de programare, a subliniat Corina Creţu, amintind că împreună cu Direcţia
generală politici regionale (DG Regio), a lansat patru proiecte pilot în ceea ce
priveşte regiunile cele mai puţin dezvoltate, iar două dintre acestea sunt în
România.