Formulă guvernamentală la Chişinău
Un amestec de satisfacţie prudentă şi decepţie amară a însoţit, în presa şi opinia publică de la Chişinău, vestea că Republica Moldova va avea, în sfârşit, un nou guvern.
Bogdan Matei, 26.01.2015, 12:23
Două dintre cele trei partide parlamentare declarat pro-europene, liberal-democraţii şi democraţii, au anunţat, vineri, constituirea, pe ruinele fostei Alianţe pentru Integrare Europeană, a unei alte coaliţii, numită Alianţa pentru o Moldovă Europeană. Aceasta îşi va asuma sarcina de crea o garnitură executivă, cel mai probabil condusă tot de premierul în exerciţiu, Iurie Leancă, de la PLDM. În contrapartidă, PD şi-a apropriat deja preşedenţia Parlamentului, funcţie în care a fost ales Andrian Candu, fost ministru al economiei.
Diferenţa faţă de guvernele ultimilor cinci ani este că din formula Cabinetului dispare a treia forţă pro-occidentală, Partidul Liberal, iar viitorul executiv bicolor, minoritar în Parlament, va avea nevoie de susţinerea comuniştilor pentru a se instala şi a-şi aplica politicile. PLDM şi PD deţin împreună doar 42 dintr-un total de 101 mandate de deputaţi. Fără cele 13 voturi ale liberalilor, care i-ar fi asigurat o majoritate relativ confortabilă, Guvernul Moldovei europene e, practic, dependent de bună-voinţa bolşevicilor ex-sovietici, mult mai ataşaţi de Moscova decât de Bruxelles.
Liderul acestora, Vladimir Voronin, fost preşedinte autocrat al republicii între 2001 şi 2009, fost general de Miliţie de la sfârşitul anilor 80, e, pentru adepţii integrării europene, personificarea răului. Plecarea lui din fruntea statului s-a produs, în aprilie 2009, după proteste masive, reprimate violent de poliţie. Cel puţin un om a fost atunci ucis şi câteva zeci maltraţi grav.
Sub deviza, devenită celebră atunci, „Refuz, rezist, sunt anticomunist!”, duminică, sute de oameni au ieşit, din nou, în stradă în centrul Chişinăului. Protestatarii au cerut excluderea comuniştilor din noua formulă politică, crearea unei coaliţii autentic proeuropene, reformarea justiţiei, combatarea corupţiei inclusiv prin numirea unui procuror general dintr-o ţară membră UE, de preferat din România vecină. Agenda protestatarilor coincide, în mare măsură cu aceea a Partidului Liberal, care a ales să treacă în opoziţie.
Liderul liberalilor, fostul şef interimar al statului Mihai Ghimpu, a precizat este pregătit să reia discuţiile cu PLDM şi PD, dacă acestea vor renunţa la acordul semnat vineri şi vor ţine cont de recomandările liderilor europeni, care au încercat, până în ultima clipă, să salveze formula guvernamentală tripartită. Săptămâna trecută, preşedintele României, Klaus Iohannis, a promis să viziteze iarăşi Republica Moldova, imediat după instalarea unui nou guvern.
În timpul campaniei electorale din noiembrie, el a mers la Chişinău pentru a-i susţine explicit pe pro-europeni. Acum, Iohannis şi-a reiterat speranţa ca noul Parlament să voteze în cel mai scurt timp un executiv puternic, reprezentativ şi cu o agendă europeană fermă. Momentan, noua coaliţie PLDM-PD nu îndeplineşte niciuna dintre aceste condiţii.
