Geopolitica scutului anti-rachetă
Stabilirea unor baze de apărare antirachetă în Polonia şi România poate afecta serios securitatea militară şi Moscova va evalua independent cum dezvoltarea capacităţii militare a NATO în Est afectează preocupările de securitate ale Rusiei.
Corina Cristea, 02.03.2015, 13:49
Proiectul scutului antirachetă din Europa, dezvoltat sub umbrela NATO, a suscitat discuţii aprinse încă de la iniţierea sa, iar multele convorbiri pe această temă nu au făcut decât să lase pe poziţii divergente Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică. Moscova continuă să critice iniţiativa Washingtonului şi să declare că se simte ameninţată de scutul aflat în construcţie, în timp ce ţările occidentale îşi menţin poziţia potrivit căreia este vorba doar despre un sistem defensiv şi în niciun caz nu are în vizor Rusia.
Moscova insistă să primească garanţii cu caracter constrângător în plan juridic prin care să se arate că sistemul european nu este îndreptat împotriva sa, în timp ce NATO susţine că a oferit deja asigurări. Kremlinul avertizează că acesta ar putea să “încalce echilibrul strategic şi să submineze stabilitatea internaţională”. Între timp, lucrările de instalare a elementelor scutului continuă în Europa, inclusiv în România. Mai mult, recent NATO a decis înfiinţarea unor centre de comandă şi control în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia şi România. În cadrul unei întâlniri la Bruxelles, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au anunţat, de asemenea, că Forţa de reacţie rapidă a Alianţei va fi dublată şi va include 30 de mii de persoane.
Reacţia Moscovei a venit cu promptitudine: „Deschiderea unor centre militare suplimentare la graniţele noastre nu este altceva decât o încercare de a exercita presiune asupra Rusiei. Iar răspunsul Moscovei va fi unul adecvat”, a declarat Aleksandr Gruşko, emisarul Moscovei la Alianţa Nord-Atlantică. Potrivit oficialului rus, schimbările serioase din cadrul situaţiei politico-militare de-a lungul frontierei ruseşti vor conduce în mod natural la schimbări în planurile militare ale Rusiei, menite să garanteze securitatea ţării.
Potrivit emisarului Moscovei, deciziile NATO „creează un risc mare pentru Rusia”, în primul rând în Ţările Baltice, care ar putea deveni o regiune de „confruntare militară”, iar înfiinţarea unui centru de antrenament comun în Georgia, anunţată de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va contribui, de asemenea, la intensificarea tensiunilor geopolitice şi la deteriorirea securităţii regionale. „Centrul de antrenament din Georgia reprezintă un pas pe care nu îl putem vedea decât ca pe o provocare. Nu era necesar ca NATO să creeze un astfel de centru”, a declarat Gruşko, apreciind că ţările din regiunea Mării Negre sunt capabile să îşi garanteze singure securitatea.
Gruşko a adăugat că pentru Moscova, Actul fondator privind relaţiile dintre Rusia şi NATO „rămâne unul dintre acordurile de bază care derivă din înţelegerea faptului că securitatea poate fi obţinută doar prin cooperare”.
