Inflaţie record în România
România rămâne țara cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 18.06.2026, 12:15
Aflată într-o perioadă de incertitudine politică după căderea guvernului prin moţiune de cenzură, România se confruntă, în acelaşi timp, cu un deficit bugetar ridicat şi o datorie publică aflată în creştere. Inflația persistentă vine să completeze tabloul în tușe sumbre, iar datele prezentate de instituțiile competente relevă că redresarea este încă departe. Datele prezentate miercuri de Oficiul de statistică al UE (Eurostat) arată că rata anuală a inflaţiei în spațiul comunitar a crescut până la 3,3% în mai, de la un nivel de 3,2% în aprilie, iar România este pe prima poziție, cu un avans anual al preţurilor de 9,7%, de la 9,5%. Comparativ cu luna anterioară, inflaţia a scăzut în mai în 11 state membre şi a crescut în 16, inclusiv în România. De asemenea, rata anuală a inflaţiei în zona euro a crescut până la 3,2% în mai, de la un nivel de 3% în aprilie.
Este cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei începând din septembrie 2023 și pentru a treia lună consecutiv în care creşterea preţurilor în zona euro depăşeşte ţinta pe termen mediu a BCE de 2%. Această creştere accelerată a preţurilor, în linie cu previziunile analiştilor, este o consecinţă a războiului din Orientul Mijlociu, care a provocat o explozie a preţurilor la petrol şi gaze în Europa, în ultimele trei luni. Cea mai mare contribuţie la rata anuală a inflaţiei în zona euro în mai a venit din partea serviciilor (1,61%), urmate de preţurile la energie (0,98%) şi preţurile la alimente, alcool şi ţigări (0,36%).
În cazul României, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a crescut la 10,85% în luna mai, de la 10,71% în luna aprilie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,53%, mărfurile nealimentare cu 12,54%, iar mărfurile alimentare cu 6,78%. Invitat la Radio România, profesorul universitar de economie mondială Cristian Năsulea a explicat cât din această situație ține de contextul internaţional şi cât de lipsa unor decizii economice coerente la nivel guvernamental:
“În momentul de faţă, factorii externi pe care putem da vina pentru rata foarte ridicată a inflaţiei reprezintă undeva până în 2%. Aici vorbim despre fluctuaţiile de pe piaţa petrolului, care au afectat preţul carburanţilor, transmiţând mai departe costuri suplimentare în preţurile produselor – unde, într-adevăr, ne temeam că impactul războiului din Orientul Mijlociu ar putea să fie dezastruos pentru un leu românesc deja supus deprecierii, pentru economia românească deja stresată de toţi ceilalţi factori care o afectează. Însă, până la urmă, se dovedeşte că problemele care ţin de taxele vamale impuse de Donald Trump, de războiul pornit de Donald Trump, de situaţia din Ucraina nu au un impact atât de mare în inflaţie, în economia românească, în comparaţie cu toţi ceilalţi factori, cu tot răul care este autoindus prin decizii politice care au fost luate în România şi care nu ţin de ceea ce se întâmplă în alte părţi ale lumii.”
Banca Naţională a revizuit în creştere, de la 3,9 la 5,5%, prognoza de inflaţie pentru finalul anului şi anticipează că va ajunge la 2,9% la sfârşitul lui 2027.