Integritate şi corupţie
În România, lupta anticorupţie se duce în toate direcţiile, la toate nivelurile. O demonstrează, dacă mai era nevoie, ultimele dosare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 17.03.2015, 12:12
Direcţia Anticorupţie din România (DNA) îşi continuă marşul triumfal, lăsând în urmă victime de soi din lumea administraţiei publice, îmbibată, pare-se, cu oameni pe care preocupările ilegale nu-i recomandă nicicum. Iar ţintele DNA nu fac parte doar din marea categorie a politicienilor, fie ei parlamentari ori miniştri, primari ori şefi de consilii judeţene, ci chiar din sistemul construit să combată practicile ce au pus stăpânire pe administraţie, în sfertul de veac post-comunist.
Ca dovadă, procurorii anticorupţie au deschis, luni, un dosar pe numele preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, bănuit de abuz în serviciu. În perioada 2008–2009, când lucra la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Georgescu ar fi aprobat rapoarte în care mai multe imobile au fost supraevaluate. Prejudiciul este estimat la 75 de milioane de euro. Cazul nu şochează, în măsura în care experienţa recentă demonstrează că oricine poate ajunge pe mâna procurorilor DNA, dar intrigă, fiindcă Georgescu avea profilul unui funcţionar dotat cu o excelentă pregatire profesională şi bune intenţii, ce inspirau încredere.
Dosarul, pe de altă parte, ar putea arunca ANI într-o zonă foarte periculoasă, de neîncredere publică, unde un întreg regiment de politicieni, subiecţi de casă ai instituţiei, s-au străduit din răsputeri s-o aducă. Mângâiată pe creştet în rapoartele pe justiţie ale Comisiei Europene, ANI este considerată, mai întâi de toate, o entitate obligatorie în sistemul juridic românesc. Lucru valabil şi în cazul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), al cărei fost şef, Alina Bica, a fost reţinută la finele anului trecut. Iar similitudinile între Georgescu şi Bica nu se opresc aici. Cea din urmă este acuzată tot de abuz în serviciu, pe când presta, la fel, la ANRP, şi, nimic nou, pentru acordarea unor despăgubiri supraevaluate.
Totuşi, dincolo de petele de pe imaginea publică a celor două instituţii, ANI şi DIICOT, există şi o parte plină a paharului. Justiţia demonstrează că este capabilă să îşi asigure şi propria igienă, prin evacuarea, de la cel mai înalt etaj, a unor persoane devenite incompatibile. Tot luni, DNA a deschis mai multe dosare pe numele Radu Mazăre, primar al Constantei (sud-est), oraş-port la Marea Neagră. Cu oarece influenţă în PSD (la co-guvernare), el este acuzat de infracţiuni precum luare de mită, abuz în serviciu şi conflict de interese.
Bine înşurubat în fotoliul primăriei, funcţie pe care o ocupă de 15 ani, Mazăre este genul de politician căruia întotdeauna i-a placut să fie altfel: prin vestimentaţie, prin hobby-uri şi, mai ales, prin discurs.
