Leul, în zona de echilibru
BNR a intervenit pentru a opri deprecierea leului, pe fondul incertitudiinlor politice şi economice generate de alegeri, iar acum moneda naţională s-a stabilizat.

Ştefan Stoica, 21.05.2025, 11:44
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat, marţi, raportul trimestrial asupra inflaţiei. A fost prima sa ieşire publică după turul al doilea al prezidenţialelor, prilej cu care a confirmat că Banca centrală a intervenit la începutul acestei luni, după primul tur, pentru stabilizarea cursului de schimb, dar şi pentru asigurarea plăţilor bugetare şi a pensiilor. Amintim că turul întâi, adjudecat clar de liderul autointitulat suveranist al AUR, George Simion, a fost urmat de demisia premierului social-democrat Marcel Ciolacu, ceea ce a sporit incertitudinile politice, cu impact direct asupra cursului şi a bursei.
A fost o presiune puternică pe piaţa valutară, cu unele dintre cele mai mari ieşiri de capital, iar BNR a intervenit cu sume foarte mari pentru a sprijini leul. Euro, care era cotat, de multă vreme la 4,97 lei, a depăşit, la tranzacţionare, 5,1 lei.
Mugur Isărescu spune că un curs sub 5 lei pentru un euro era imposibil de apărat. El a explicat că a fost creată o celulă de criză cu Ministerul de Finanţe şi că s-au găsit soluţii, astfel încât să se limiteze deprecierea cursului de schimb şi să se asigure şi lichiditatea din piaţă pentru a se face plăţile bugetare. Şeful BNR a evitat să vorbească despre un nou prag psihologic al cursului euro-leu.
Mugur Isărescu: “Cel mult pot să vorbesc despre o zonă de echilibru şi cred că acum suntem în această zonă. Intervenim, dar nu spunem când intervenim, de ce intervenim, cu cât intervenim. Cred că suntem pe unde trebuie, probabil că vom interveni.”
În privinţa inflaţiei, Banca Naţională anticipează o rată de 4,6% la final de an, mai mare decât previziunile anterioare de 3,8%. Nu inflaţia este, însă, marea problemă a economiei şi finanţelor româneşti, ci deficitul bugetar, crede, Mugur Isărescu:
“Inflaţia în momentul în care este sub 5% este o problemă, dar nu una fundamentală, problema majoră este deficitul public. Cum îl corectăm, cât de repede îl corectăm, câtă credibilitate avem; vom conlucra cu noul guvern şi vom găsi soluţiile optime să ducem treptat inflaţia în jos, bazată pe o reducere sustenabilă, treptată a deficitului public, fără să avem recesiune economică.”
România a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% din Produsul Intern Brut şi s-a angajat, la discuţiile cu Comisia Europeană, să-l scadă la 7% anul acesta. Atragerea masivă a fondurilor europene ar putea să ofere un impuls considerabil investiţiilor şi să stimuleze creşterea economică, fără să creeze inflaţie, într-o situaţie în care evitarea unei recesiuni în acest an va fi mai dificil de realizat, a declarat guvernatorul BNR. Mugur Isărescu consideră că un element foarte important va fi restabilirea încrederii pieţelor.
Pe de altă parte, Oficiul European pentru Statistică, Eurostat, a reconfirmat că România este, în continuare, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană, cu un avans anual al preţurilor de 4,9%.