Lumea după atentatele de pe 11 septembrie
Sunt 16 ani de la atentatele teroriste de pe 11 septembrie din Statele Unite, soldate cu aproape 3000 de morţi, între care şi români.
Bogdan Matei, 11.09.2017, 12:03
America şi, deopotrivă, comunitatea internaţională continuă, după 16
ani, să-i plângă pe morţii de pe 11 septembrie 2001, ziua
cea mai neagră din istoria atacurilor teroriste împotriva civilizaţiei. Trei
mii de oameni au fost atunci ucişi de comandourile de kamikaze din Al Qaida,
care au deturnat patru avioane pentru a le folosi ca proiectile împotriva unor
clădiri emblematice pentru puterea economică şi militară a Statelor Unite -
turnurile gemene de la World Trade Center şi Pentagonul. Unul dintre avioane,
care ar fi vizat însăşi Casa Albă, s-a prăbuşit într-o pădure, după ce
pasagerii au preferat să moară luptându-se cu teroriştii sinucigaşi.
Numărul
victimelor a continuat să crească în anii care au urmat, iar anul acesta un nou
monument a fost ridicat în memoria lor. Potrivit corespondentei Radio România
în Statele Unite, o plajă de pe Long Island, unde oamenii s-au adunat pe 11
septembrie 2001, urmărind cu oroare prăbuşirea turnurilor gemene, este locul
ales pentru turnul de oţel, de peste nouă metri înălţime, cu plăci de granit pe
care sunt gravate numele celor ucişi. Pe o placă separată vor fi gravate numele
a 582 de poliţişti, pompieri, constructori şi voluntari care au petrecut zile
şi chiar luni între rămăşiţele de la World Trade Center şi care au pierit ulterior,
din cauza cenuşii şi fumului toxic pe care le-au inhalat. Detaliu elocvent,
placa are un spaţiu gol, pe care pot fi gravate numele celor care ar mai putea
muri din aceleaşi cauze.
Circa 75 de mii de oameni suferă, încă, de
tulburări mintale şi fizice provocate de trauma de acum 16 ani.Majoritatea covârşitoare a celor morţi erau civili,
originari din 90 de ţări. Între ei sunt şi cinci cetăţeni americani de origine
română: Eugen Gabriel Lazăr, Corina şi
Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean şi Ana Fosteris, precum şi celebrul
arhitect Arkady Zaltsman, orginar din Republica Moldova,
după planurile căruia a fost construit Palatul Parlamentului din Chişinău.
Asemenea întregii lumi civilizate, Bucureştiul a condamnat, atunci, categoric atentatele
din Statele Unite şi s-a raliat din prima clipă coaliţiei antiteroriste.
Legată, deja, la acea dată, de americani printr-un parteneriat strategic, dar
încă aflată în anticamera NATO, România n-a ezitat să-şi trimită militarii în
Afganistan, unde reţeaua Al Qaida se afla sub protecţia talibanilor. Conform datelor publicate de ministerul Apărării
Naţionale, 25 de militari români au murit în timpul misiunilor din luptă sau de
patrulare. Alţi circa 100 au fost răniţi în teatrul de operaţiuni afgan. Şi
astăzi, după 16 ani, militarii români sunt tot acolo, alături de camarazii lor
americani. Desfăşurate în sud, lângă Kandahar, trupele române acordă consiliere
pentru forţele armate şi de securitate afgane şi asistenţă umanitară populaţiei
civile afgane şi întreprind zilnic misiuni de cercetare, soldate, nu de puţine
ori, cu capturarea unor insurgenţi talibani.
