Măsuri fiscale și deficit bugetar
Deficitul bugetar al României a urcat la 3,68% din PIB, după primele şase luni ale acestui an.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 29.07.2025, 11:55
Deficitul bugetar al României a urcat la 3,68% din Produsul Intern Brut după primele şase luni ale acestui an, de la 3,39 la finalul lunii mai. Astfel, acesta a ajuns la aproape 70 de miliarde de lei (echivalentul a 14 miliarde de euro), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Anul trecut, deficitul bugetar era mai mic în aceeaşi perioadă – aproape 64 de miliarde de lei, adică de 3,62% din PIB.
În prima jumătate din 2025, veniturile au însumat circa 310 miliarde de lei, înregistrând o creştere de 12,7 procente. Dar au crescut și cheltuielile cu peste 380 de miliarde de lei, adică cu peste 12%. Bugetul pentru acest an al țării este construit pe un deficit de 7% din PIB, în condițiile în care România a încheiat anul precedent – potrivit Eurostat – cu unul de 9,3%, cel mai mare din Uniunea Europeană.
Ministerul Finanțelor de la București, care are o formulă de calcul diferită față de cea a Uniunii, a anunțat, la rândul său, în 2024, o diferența între cheltuieli și încasări de 8,65% din PIB. Oricare ar fi, însă, modul în care este calculat, nimeni nu contestă că acest indicator economic este mult prea mare!
E motivul pentru care, abia instalat la putere spre finele lunii iunie, guvernul de largă coaliție PSD-PNL-USR-UDMR și-a propus ca, printr-o serie de reforme fiscale, să scadă treptat deficitul. Prin urmare, de la 1 august, în România vor intra în vigoare măsurile dintr-un prim pachet fiscal de austeritate pentru care executivul şi-a angajat răspunderea în Parlament.
Cresc cotele de TVA, inclusiv cea pentru alimente de bază, medicamente și energie termică. Se măresc accizele la alcool, tutun şi carburanţi și este introdusă plata contribuţiei la asigurările de sănătate pentru pensiile care depăşesc 3.000 de lei. Creşte norma de predare a cadrelor didactice, iar sistemul burselor şcolare este modificat, prin scăderea numărului de beneficiari. Sunt înghețate salariile și pensiile.
Pachetul al doilea de măsuri ar urma să privească o reformare a companiilor de stat, acuzate adesea de cheltuirea deșănțată a banilor publici, precum și reformarea administrațiilor publice locale. Guvernul mai vrea şi măsuri ce vizează întărirea capacităţii Fiscului de a colecta veniturile la bugetul de stat și de a eficientiza activitatea în combaterea fraudei sau evaziunii fiscale. Nu în ultimul rând, un pachet de măsuri avut în vedere este destinat reformării mult criticatului sistem de pensii speciale de care se bucură, în prezent, anumite categorii profesionale, între care magistrații, militarii sau polițiștii.
De reformarea acestui sistem depinde deblocarea unor tranșe de sute de milioane de euro din PNRR. Toate aceste măsuri fiscale generează, evident, nemulțumiri. Primii afectatați sunt românii de rând, care – spun sindicatele – vor trebui să facă față, de la 1 august, scăderii drastice a nivelului lor de trai. Valul protestelor începute, deja, în numeroase sectoare de activitate, în aproape toată țara, riscă să crească în intensitate, iar la începutul toamnei nu sunt excluse nici greve, inclusiv una generală.
