NATO şi provocările actuale
O Rusie revanşardă la Est şi o maree jihadistă la sud, acestea sunt dosarele majore de pe agenda NATO – afirmă participanţii la o conferinţă pe teme de securitate organizată la Bucureşti.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 27.05.2016, 13:25
Creată,
imediat după al doilea război mondial, cu ţelul, rezumat într-o butadă, de a-i
păstra pe americani în Europa, pe sovietici în afară şi pe germani la podea,
NATO se confruntă, 70 de ani mai târziu, cu un peisaj geopolitic fundamental
diferit.
Este pentru prima dată în istoria sa, constată experţii, când Alianţa
Nord-Atlantică trebuie să gestioneze simultan ameninţări majore pe două
direcţii strategice diferite. Pe de o parte, Rusia post-sovietică a dovedit din
plin, după anexarea peninsulei Crimeea şi alimentarea rebeliunii secesioniste
din estul rusofon al Ucrainei, că şi-a regăsit agresivitatea şi apetitul
teritorial. Pe de alta, aşa-numita primăvară arabă din anii trecuţi a înlocuit
regimuri corupte şi abuzive, dar laice şi relativ stabile, cu o nebuloasă
jihadistă în jurul Mediteranei, ale cărei tentacule ajung acum să ucidă în
inima Europei, la Paris şi Bruxelles. Sunt cele mai complexe provocări şi
riscuri de la încheierea Războiului Rece încoace, afirmă asistentul secretarului
general al NATO, românul Sorin Ducaru:
Principala ameninţare acum este cea venită din partea Rusiei, care continuă să
încalce unele reglementări din legislaţia internaţională. Ea este potenţată de
instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Nordul Africii, zone situate foarte
aproape de frontierele NATO. O altă ameninţare o reprezintă organizaţia Statul
Islamic, care a început să recruteze din regiune din ce în ce mai mulţi
luptători, să creeze celule teroriste şi să obţină arme, pe care apoi să le
folosească în atentatele organizate în Europa.
Prezent, la Bucureşti,
la o conferinţă pe probleme de securitate, Ducaru apreciază că, prin
consfinţirea, la începutul lunii iulie, a aderării Muntenegrului la NATO, se
pot crea premisele pentru refacerea stabilităţii în Balcani, regiune aflată
foarte aproape atât de spaţiul ex-sovietic, cât şi de Orientul Mijlociu.
Imediat după inaugurarea, luna aceasta, la Deveselu, a componentelor
sistemului american antibalistic, România a fost suspusă unui bombardament
retoric de la Moscova, asezonat cu reproşuri şi avertismente, deşi toţi
responsabilii politici de la Bucureşti au subliniat că scutul nu e îndreptat
contra ruşilor.
Secretarul de stat în ministerul român al Apărării, Ştefan
Tinca, repetă că terorismul şi fenomenul migraţiei sunt, la rându-le, pericole
majore: Ceea ce vine din sud este la fel de
riscant şi pentru noi: problema migraţiei, ca să nu mai vorbim de terorism. Au
fost români care au murit în atentatele din Vestul Europei. Deci părerea mea e
că nu putem spune că este doar estul, pentru că şi din sud suntem expuşi, poate
nu în aceeaşi măsură, dar trebuie să vedem vecinătatea în totalitate, de la
nord la sud-est şi la vest apoi.
Şeful Statului Major General al
Armatei Române, generalul Nicolae Ciucă, spune, la rândul său, că agresiunile
pot să exceadă confruntarea strict militară, dar se declară convins că România
şi NATO, în ansamblu, pot face faţă tuturor provocărilor.
