Negocieri politice la Bucureşti
Legislatia electorală din România, ce de prea multe ori şi-a dovedit limitele, pare că se impune, anul acesta, ca o prioritate a politicienilor.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Florentin Căpitănescu, 29.01.2015, 12:20
La aproape trei luni de la dezastrul organizatoric ce a însoţit alegerile prezidenţiale din noiembrie, căruia i-au cazut victime mulţi dintre electorii români din diaspora, nefericitul episod nu a părăsit agenda publică.
Câştigatorul acelui scrutin, Klaus Iohannis, propune, acum, de la înălţimea primei funcţii în stat, o legislaţie electorală aerisită, care să uşureze procesul de votare, mai ales în străinătate. Schimbarea sistemului de vot, în ansamblu, s-a aflat pe agenda consultărilor pe care şeful statului le-a avut cu reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare. Între altele, preşedintele a propus un calendar privind legislaţia electorală, astfel încât aceasta să fie adoptată până la finele noii sesiuni parlamentare.
Klaus Iohannis: ”Până la finele primei sesiuni parlamentare am convenit să avem o soluţie legislativă pentru a asigura votul românilor din diaspora, legislaţia privind alegerile locale şi parlamentare, legislaţia partidelor şi cea privind finanţarea partidelor şi a campaniilor electorale”.
Legislaţia trebuie îmbunătăţită, astfel încât românii din afara graniţelor ţării să-şi poată exercita dreptul de a alege în condiţii optime, au susţinut, la unison, reprezentanţii partidelor. Propunerile făcute merg, însă, în mai multe direcţii. Principala formaţiune a coaliţiei de stânga aflate la putere, PSD, a propus, prin vocea liderului său, premierul Victor Ponta, ca Autoritatea Electorală Permanentă să organizeze şi alegerile din străinătate. Ideea este îmbrăţişată şi de PC, la co-guvernare, şi de minorităţile naţionale.
Pe de altă parte, PNL, opoziţia de centru-dreapta, pledează, în cazul alegerilor din diaspora, pentru introducerea votului prin corespondenţă. Co-liderul PNL, Vasile Blaga: ”Noi suntem consecvenţi şi considerăm că cetăţenii români, oriunde sunt în ziua votului, trebuie să poată să şi voteze. De aceea, susţinem votul prin corespondenţă”.
Votul prin corespondenţă pentru românii din diaspora este agreat şi de PP-DD (de opoziţie, populist), care, în stridentu-i stil obişnuit, are şi doua iniţiative exotice – votul obligatoriu şi acordarea dreptului de a vota de la 16 ani.
Tocmai pentru ca nu este un an electoral, 2015 – comentează analiştii politici – este potrivit pentru o discuţie serioasă asupra legislaţiei electorale, care să nască soluţii prietenoase pentru votanţi, fie ei în ţară ori în străinătate. Fiindcă prea mult timp legislaţia a fost concepută să satisfacă interesele meschine ale partidelor, nu sa netezească, aşa cum ar fi firesc, drumul alegatorilor spre secţiile de votare.
