Nivel alarmant al violenţei în familie
25 noiembrie este Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor. Un studiu al Agenţiei Europene pentru Drepturi Fundamentale arată că trei din zece românce sunt victime ale unor agresiuni fizice, verbale sau psihice.
Leyla Cheamil, 25.11.2016, 12:22
Violenţa domestică este inacceptabilă şi injustificabilă
şi reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului. Tocmai de aceea, violenţa
împotriva fetelor şi femeilor este considerată drept una dintre cele mai
presante probleme actuale, cu efecte dăunatoare incomensurabile, iar
comunitatea internaţională şi societatea civilă au conchis că nu există
circumstanţte atenuante pentru această formă de agresiune.
In fiecare an, pe 25
noiembrie, violenţa asupra femeilor este adusă în atenţia publică pentru a se
conştientiza gravitatea ei. Statisticile arată realitatea dureroasă: 35% dintre femei şi fete s-au confruntat cu o formă de violenţă fizică
la nivel global din partea partenerului sau unei alte persoane, iar în unele
ţări, şapte din zece femei au trăit o formă de abuz în timpul vieţii lor. In
România, trei din zece femei sunt victime ale unor agresiuni fizice,
verbale sau psihice după împlinirea vârstei de 15 ani, arată un studiu al
Agentiei Europene pentru Drepturi Fundamentale, care ia în calcul date adunate
în 2014.
De asemenea, statisticile arată că doar în prima
jumătate a anului, la Poliţie au fost depuse aproximativ 9.000 de sesizări
privind acte de violenţă în familie, iar consumul de alcool este o cauză
favorizantă a acestui fenomen. In 14 judeţe din ţară nu există servicii de
suport, în special centre de cazare, la care femeile victime ale violenţei
domestice să poată apela, susţin reprezentanţii unor ONG-uri prezenţi la o dezbatere
organizată de Crucea Roşie. Mai mult, în comunităţile mici indeosebi, femeile
nu ştiu ce au de făcut în cazul în care sunt agresate.Directorul unei fundaţii care
activează în domeniu, Cristina Horia, spune că, în cazul unei astfel de fapte,
se poate obţine un ordin de protecţie împotriva agresorului în termen de 72 de
ore. In acelasi timp, ea avertizează că, deşi documentul se obţine repede,
există deficienţe legislative atunci când agresorul încalcă ordinul de
protecţie: Ar fi necesară înăsprirea sancţiunilor pentru
agresor. Sunt situaţii în care femeile sunt ucise chiar dacă au ordin de
protecţie. Inspectoratul General al Poliţiei Române şi-a manifestat suportul.
Mai avem de trecut un mic hop la nivelul Ministerului de Justiţie. Şi Codul Penal
spune că sunt nişte sancţiuni, dar din păcate, doar 2% din plângerile penale
ajung la nivelul instanţelor. Urmarea: agresorii nu sunt sancţionaţi.
Cristina Horia mai atrage atenţia asupra unei alte probleme – cea legată de
ceea ce se întâmplă după plecarea femeilor din adăposturi. Cu cât creşte
perioada de şedere în adăpost, cu atât recuperarea lor este mai bună, consideră
Cristina Horia, care aminteşte că, statistic vorbind, 85% dintre femeile care
au stat minimum şase luni au fost independente la plecarea din adăpost. Nu
există, în acest sens, servicii pe termen lung şi foarte lung, a conchis d-na
Horia.
