Noua lege electorală din România
În 2016, legislativul român va avea 134 de senatori şi 308 deputaţi, la care se adaugă 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, altele decât cea maghiară şi 6 parlamentari din partea cetăţenilor din diaspora.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ştefan Stoica, 25.06.2015, 13:15
Supraponderal,
ineficient şi departe de a reprezenta cum se cuvine corpul aleşilor neamului.
Astfel este perceput de către opinia publică românească Parlamentul de la
Bucureşti. La imaginea deplorabilă a contribuit, copios, interpretarea
defectuoasă, pe alocuri abuzivă, a ideii de imunitate parlamentară.
Interpretare materializată printr-o îndârjită şi condamnabilă solidaritate de
castă cu acei membri – nu puţini – cercetaţi pentru fapte de corupţie, pentru
care procurorii au cerut încuviinţarea urmăririi penale, a reţinerii sau a
arestării preventive. Ceva trebuia, totuşi, schimbat, astfel că s-a încercat
modificarea modului de alegere a parlamentarilor.
Noua lege abandonează
sistemul de vot uninominal, invalidat de realitatea şi specificul vieţii
politice româneşti, şi statuează revenirea la votul pe liste, valabil până în
2008. Fără a garanta ameliorarea calitativă a componenţei legislativului,
acesta conduce, măcar, la reducerea numărului de parlamentari, de la 588 la
466. Mai puţini senatori şi deputaţi, reintroducerea votului pe liste şi
păstrarea pragului electoral de 5% sunt principalele prevederi ale noii legi
electorale. Proiectul a fost susţinut de toate grupurile parlamentare.
Deputatul PSD, Gabriela Podaşcă, a susţinut că votul proporţional pe liste,
care va funcţiona la alegerile din 2016, este cel mai reprezentativ sistem
electoral, unul simplu şi corect. Gabriela Podaşcă: Practic, câte voturi primeşti, atâtea
mandate obţii în Parlament, evident, cu condiţia de a depăşi pragul electoral.
Pentru prima dată, cred eu, vom reuşi să avem date exacte cu privire la numărul
românilor aflaţi în străinătate şi vom mai şti şi câte secţii de votare trebuie
înfiinţate.
Numărul deputaţilor care să-i reprezinte pe românii din afara
graniţelor, limitat la 6, a constituit singurul dezacord major între
majoritatea de stânga şi opoziţia liberală. Victor Paul Dobre, deputat PNL: Considerăm
că numărul mandatelor atribuite Circumscripţiei Electorale Diaspora este
insuficient pentru a reprezenta pe cei care îşi desfăşoară activitatea în
diverse ţări ale lumii, în special în Uniunea Europeană.
Dezbaterea în
jurul românilor din diaspora s-a impus pe agenda publică după alegerile
prezidenţiale de toamna trecută. Atunci, organizarea lamentabilă a scrutinului
pentru românii din afara ţării – obligaţi, cei mai mulţi, să stea la cozi
interminabile pentru a putea vota – a generat un val uriaş de nemulţumire care
l-a transformat pe premierul social-democrat Victor Ponta din favoritul cursei
pentru funcţia supremă în marele perdant al acesteia.
Desfăşurarea alegerilor
parlamentare este asigurată, potrivit noii legi, de către Autoritatea
Electorală Permanentă, iar pentru evitarea fraudelor, se va introduce un sistem
informatic de monitorizare a prezenţei la vot.
