Patru ani de război în Ucraina
Agresiunea nejustificată și neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în al cincilea an.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 24.02.2026, 11:44
Împlinirea a patru ani de la declanșarea de către Vladimir Putin a invaziei pe scară largă din Ucraina găsește Moscova și Kievul la fel de departe de pacea așteptată de toată lumea. Odată cu impasul de pe linia frontului şi revenirea la putere a preşedintelui american Donald Trump, accentul s-a mutat pe negocieri menite să determine cele două părţi să semneze un acord de pace. Acord ce pare, însă, imposibil de concretizat: punctul sensibil ține de cedări teritoriale cerute de Moscova și respinse de Kiev cu aceeași vehemență.
Între timp, ceea ce liderul de la Kremlin numea în 2022 “o operațiune militară specială“ s-a transformat într-un conflict de uzură, cu implicații militare, economice și umanitare de amploare. Un bilanţ realizat de Centrul pentru Studii Strategice Internaţionale estimează că, deși cifrele oficiale avansate de cele două părţi sunt mult mai mici, numărul total al pierderilor militare combinate, ucişi, răniţi sau dispăruţi, pentru forţele ucrainene şi ruse s-ar situa între 1,8 şi 2 milioane de oameni, două treimi dintre victime fiind în rândul forțelor ruse.
Monitorizările ONU arată că sunt peste 15 mii de victime confirmate în rândul civililor, iar la toate acestea se adaugă aproape 4 milioane de refugiaţi în interiorul Ucrainei și aproape 6 milioane de ucraineni care au plecat în străinătate. O parte dintre aceștia se află în România, care, ca membră a UE și a NATO, dar și ca țară vecină, a fost alături de Ucraina încă de la începutul conflictului.
La București, în Camera Deputaților a fost păstrat acum un moment de reculegere în memoria cetăţenilor Ucrainei ucişi în conflict. Pentru a marca împlinirea a patru ani de război nejustificat și neprovocat în Ucraina, mai multe organizaţii civice au organizat evenimente publice în diverse orașe din România, iar la Constanța (sud-est) refugiaţii ucraineni au comemorat victimele războiului, reafirmându-şi credinţa în dreptate şi într-un viitor trăit în pace și mulţumind României pentru sprijinul umanitar şi militar oferit.
Cei patru ani de la declanşarea războiului au însemnat pentru România un seism economic marcat de inflaţie ridicată, presiuni bugetare şi costuri energetice majore, dar şi o repoziţionare strategică, ce a transformat ţara într-un pivot logistic şi energetic în Europa de Est, spune consultantul economic Adrian Negrescu. Cea mai mare problemă a fost cea generată de inflaţie, cauzată de explozia preţurilor la energie, care a funcţionat ca o taxă ascunsă asupra veniturilor populaţiei, erodând puterea de cumpărare.
Potrivit specialistului, vestea bună este că proximitatea faţă de front nu a alungat capitalul străin, investitorii căutând stabilitatea NATO, retrăgându-se din Rusia şi Ucraina şi relocând capacităţi de producţie în ţările vecine sigure. În prezent, mai spune analistul economic, România are în faţă o oportunitatea istorică: să devină platforma logistică pentru procesul de reconstrucţie a Ucrainei, o afacere evaluată la 1.400 de miliarde de dolari.
