Pensiile magistraţilor, în discuţie
Camera Deputaţilor de la București a adoptat un proiect de lege care schimbă radical regulile de pensionare în sistemul de justiţie.
Roxana Vasile, 24.04.2025, 12:15
În România există câteva categorii ocupaționale care se pensionează, în general, sub vârsta de 50 de ani și a căror pensie nu se calculează exclusiv – ca în cazul celorlalți pensionari – pe contribuția către asigurările sociale de Stat de-a lungul activității lor profesionale. Ceea ce face că, majoritatea românilor asociază magistrații, militarii sau polițiștii cu membrii unor caste privilegiate, în plus intangibile. Căci, adesea, în special în perioade pre-electorale, aspiranții la diferite demnități în Statul român au promis reformarea legilor pe baza cărora se calculează aceste pensii supra-numite ʺde serviciuʺ, dar toți – odată ajunși în fotoliile vizate – și-au uitat promisiunile, spre dezamăgirea populației, care vorbește de o inechitate majoră.
Pe acest fond, în prima parte anului, Comisia Europeană a aprobat parțial plățile pentru a treia cerere de plată a României din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar le-a suspendat pentru șase jaloane neîndeplinite, printre care și ne-reformarea pensiilor speciale. Cu alte cuvinte, de aprobarea unei noi legi a acestor pensii depinde deblocarea a 230 de milioane de euro din PNRR. A treia cerere de plată din Plan presupune reforme și investiții menite să genereze schimbări pozitive, cu accent pe tranziție verde și digitală, transport durabil, renovare energetică, mediu de afaceri, mobilitate urbană, turism și cultură, asistență medicală, reforme sociale, bună guvernanță sau educație. Or – spunea premierul Marcel Ciolacu – România trebuie să reformeze legea pensiilor speciale, pentru că nu îşi poate permite să piardă banii europeni.
Ca urmare, miercuri, Camera Deputaților de la București a aprobat un proiect de lege care prevede că magistraţii ar urma să se pensioneze la 65 de ani începând cu 1 ianuarie 2026, la fel ca majoritatea angajaţilor. În forma iniţială, documentul prevedea ca vârsta de pensionare a judecătorilor şi procurorilor să crească eșalonat, până în 2045, or deputații au decis, iată!, altfel. În plus, pensia de serviciu va fi calculată în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate. Însă, pensia procurorilor şi judecătorilor va fi cel mult egală cu indemnizaţia de încadrare netă din ultima lună de activitate, fără să fie luate în calcul alte venituri rezultate din sporuri sau bani pentru concediul neefectuat.
După deputați, va fi rândul senatorilor să se pronunțe asupra proiectului de lege, votul lor urmând să fie decizional în acest caz. Deja, documentul este criticat de Consiliul Superior al Magistraturii, care consideră că aplicarea lui va afecta independenţa justiţiei. Deși nu este încă definitivă, o parte a presei din România vorbește, deja, de o ʺlege istoricăʺ, în timp ce o altă parte o califică drept ʺpraf în ochiʺ. Parlamentari din Opoziție atrag atenţia că probleme de neconstituţionalitate ar putea dărâma un proiect care ar putea fi bun.