PIB-ul României a stagnat
Produsul Intern Brut (PIB), principalul indicator de măsurare a economiei românești, a crescut cu doar 0,2% în ultimul an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Mihai Pelin, 16.05.2025, 12:15
PIB-ul României a stagnat în primul trimestru din 2025 față de precedentul, iar faţă de aceeaşi perioadă din 2024 a înregistrat un avans de numai 0,2%, conform INS. Stagnarea apare într-un context de încetinire economică accentuată, revizuiri negative ale creșterii din 2024 și prognoze pesimiste pentru anul în curs. Bugetul pentru 2025 a fost fundamentat pe o creştere economică de 2,5%, care ar urma să aducă o mărire cu 16% a veniturilor statului. Analistul financiar Adrian Codirlaşu, consideră că, în prezent, pe fondul incertitudinilor politice şi economice, probabilitatea ca România să înregistreze o uşoară recesiune în acest an a crescut destul de mult.
Adrian Codirlaşu: “Eu de anul trecut spun că anul acesta riscul este destul de ridicat să avem recesiune. Şi vedem cum economia continuă să decelereze în trimestrul I. Practic, faţă de trimestrul anterior, pe date ajustate sezonier, este la zero, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior e o creştere de doar 0,2%, deci, extrem de redusă. Iar acum, având în vedere incertitudinea extrem de ridicată, aş vedea riscul chiar mult mai crescut, şi a spune că scenariul de bază devine recesiunea în România în acest an.”
Estimarea INS survine în contextul în care România se aflădeja într-o situație fiscală delicată, cu un deficit bugetar de peste 9%. Angajamentul asumat în fața Comisiei Europene este de a reduce deficitul la 7% din PIB în 2025, însă acest obiectiv pare tot mai îndepărtat în lipsa unei creșteri economice solide și a unor măsuri concrete fie de reducere a cheltuielilor, fie de creștere a veniturilor, fie ambele la un loc. O creștere economică puternică ar ajuta România să reducă deficitul bugetar prin creșterea veniturilor la buget, inclusiv prin colectarea TVA, care este destul de redusă, apreciază specialiștii. Veniturile mai mari ar permite statului să susțină cheltuielile publice și să îndeplinească angajamentele fiscale față de UE.
În urmă cu o săptămână, ministrul roman de finanțe, Tanczos Barna, declara că, deși situația nu e ușoară, nici gravă nu e și a diminuat importanța statisticilor oficiale publicate chiar de ministerul pe care îl conduce. „Avem situații cu plată, de dobânzi care sunt fluctuante și nu sunt într-o liniaritate lunară. Deci este un pic înșelător să analizăm și de fiecare dată deficitul lună cu lună.”
Anterior, el trimitea un ordin pentru a prioritiza în instituții plata pensiilor și a salariilor față de alte cheltuieli.
În opinia experților, cea mai bună şansă de a evita recesiunea este reprezentată de o absorpţie foarte ridicată a fondurilor europene. PNRR nu va fi amânat la nivel european, prin urmare România trebuie să atragă fondurile alocate până cel târziu în 2027. În caz contrar, bani se vor pierde. Până acum, România a atras doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde, ceea ce reprezintă aproximativ o treime din fonduri. Este nevoie ca România să ia măsuri concrete pentru a crește absorbția banilor europeni, esențiali pentru dezvoltarea sa.
