Planul general de transport al României
Guvernul român a aprobat varianta finală a Planului General de Transport, care prevede, între altele, construirea a 1.300 de kilometri de autostrăzi până în 2030.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Roxana Vasile, 26.02.2015, 12:30
Pe de o parte, e vorba de modernizarea atât de necesară României europene. Pe de alta – crede ministrul Transporturilor, Ioan Rus – devine posibilă revenirea în ţară a numeroşi muncitori care au ales în număr mare, în ultimii ani, calea străinătăţii în speranţa unor câştiguri mai bune. Or, începerea lucrărilor din cadrul Master Planului i-ar putea determina să se întoarcă, asemenea, de pildă, portughezilor, care acum aproximativ 15 ani alegeau să revină acasă pentru a lucra în infrastructura naţională.
Executivul de la Bucureşti a aprobat, miercuri, varianta finală a Planului General de Transport, strategic pentru România. Prin acest document, s-a stabilit un necesar total de finanţare de peste 45 de miliarde de euro până în 2030 pentru proiecte rutiere, feroviare, navale, aeriene şi multimodale.
Ministrul Rus a detaliat principalii indicatori avuţi în vedere pentru modernizarea sectorului rutier: Pentru transport rutier: autostrăzi 1.300 Km, 13,7 miliarde de euro; drumuri expres – 1.825 km, 9,9 miliarde de euro; drumuri Transregio – 2.870 km, 1,6 miliarde de euro; drumuri TransEuro – 343 km, 190 de milioane de euro.”
Pe lângă aceasta, mai sunt prevăzute, în sectorul feroviar, reabilitări şi electrificări de linii de cale ferată sau dezvoltarea de sectoare de cale ferată de mare viteză. În domeniul naval, se are în vedere construirea de căi navigabile şi modernizarea de porturi, investiţiile totale fiind estimate la aproape 4 miliarde de euro. Nici sectorul aerian nu va fi ocolit, investiţiile destinate acestuia urmând să fie de 1,3 miliarde de euro.
Cu acest Master Plan General de Transport, Bucureştiul intră într-o nouă etapă şi adoptă o filosofie de realizare a investiţiilor în infrastructură, acordând prioritate acelor proiecte care corespund criteriilor de performanţă economică, de conectivitate şi de investiţii urmărite de Uniunea Europeană pe teritoriul României – spun autorităţile autohtone, nu o dată vehement criticate pentru inerţie, lentoare şi dezinteres.
Schema financiară a Master Planului urmează să fie prezentată în şedinţele reunite ale Comisiilor de Transport din Parlament, înainte de trimiterea acestuia la Comisia Europeană, unde primele discuţii urmează să aibă loc între 9 şi 13 martie.
Dacă va primi undă verde de la Bruxelles, Bucureştiul va putea, apoi, că facă demersuri pentru accesarea de fonduri structurale în cadrul Programului Operaţional Sectorial Infrastructură Mare.
