Preşedintele României, în Israel
Pacea în Orientul Mijlociu şi cooperarea româno-israeliană au dominat discuţiile pe care preşedintele României, Klaus Iohannis, le-a purtat cu liderii de la Ierusalim.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 08.03.2016, 12:57
Deşi la mii de kilometri distanţă de epicentrul conflictului, românii au nutrit întotdeauna un interes aparte faţă de situaţia din Orientul Mijlociu. Sensibilitatea religioasă a unui popor majoritar ortodox a alimentat o permanentă fascinaţie faţă de ceea ce scrierile bisericeşti numesc Ţara Sfântă. Sutele de mii de cetăţeni israelieni originari din România sunt cea mai solidă punte între cele două ţari. Iar zecile de mii de tineri arabi, între care numeroşi palestinieni, ce au studiat la universităţile din România postbelică au alimentat, la rându-le, preocuparea multor români faţă de evoluţiile din regiune.
S-a adăugat, la toate acestea, neaşteptata opţiune din 1967 a Bucureştiului oficial, singura capitală din spatele Cortinei de Fier care, în răspăr cu ordinele Moscovei, a refuzat să rupă relaţiile diplomatice cu Israelul. Dincolo de ambiţiile bovarice ale dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu, cel care, în timp ce-şi chinuia propriul popor, media între israelieni şi palestineni fiindcă aspira la un premiu Nobel pentru Pace, rămâne evidenţa că România a fost mereu un interlocutor credibil pentru ambele părţi.
De altfel, după căderea lui Ceauşescu, toţi preşedinţii români post-comunişti, Ion Iliescu, Emil Constantinescu şi Traian Băsescu, s-au raliat eforturilor de pace în Orient ale comunităţii internaţionale, au mers în regiune şi s-au întâlnit cu liderii de la Tel Aviv şi Ramallah. Săptămâna aceasta, a fost rândul actualului şef al statului român, Klaus Iohannis, să discute cu liderii israelieni şi palestinieni. La Ierusalim, el i-a spus omologului Reuven Rivlin că România acordă o importanţă specială relaţiilor cu Israelul, iar vizita lui e menită să onoreze tradiţia celor 68 de ani de raporturi diplomatice neîntrerupte şi, mai ales, să proiecteze viitorul cooperării bilaterale.
Cele două state au un dialog foarte bun pe teme legate de actualitatea internaţională, a adăugat el, spunând că, pentru asigurarea securităţii Israelului, nu pot exista compromisuri. Klaus Iohannis: Combaterea terorismului este un angajament ferm al agendei politice externe a României. Orice cooperare cu Israelul în lupta împotriva terorismului va fi o contribuţie comună la atingerea obiectivului major, de a aduce pacea şi bunăstarea pe Glob.”
Preşedintele Rivlin a salutat, la rândul său, faptul că România a păstrat cu Israelul o relaţie foarte bună, care, timp de decenii, şi-a găsit expresia în comerţ, ştiinţă sau economie. Reuven Rivlin: Elogiez sprijinul dumneavoastră, exprimat nu o dată faţă de Israel, şi pentru dezvoltarea vastelor relaţii cu ţara noastră. Deja noi cooperăm în domenii de strategie şi de apărare. Israelul este interesat şi se va bucura să lărgească colaborările în domeniul ciberneticii, agriculturii, sănătăţii, industriei şi dezvoltării.”
Potrivit trimişilor Radio România, şi premierul Benjamin Netanyahu a vorbit despre legăturile umane şi culturale dintre cele două ţări şi a amintit investiţiile importante pe care le-au făcut în România oamenii de afaceri israelieni.
