Preşedinţia letonă a Uniunii Europene
Aflată, în premieră, la preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, Letonia a lansat o agendă ambiţioasă pentru următoarele şase luni.
Bogdan Matei, 22.01.2015, 12:28
Pentru primul semestru al lui 2015, preşedinţia semestrială a Uniunii Europene va fi exercitată din nord-estul spaţiului comunitar, de la Riga. Admisă în 2004, Letonia e unul dintre cei mai noi şi, cu doar două milioane şi jumătate de locuitori, unul dintre cei mai mici dintre membrii Uniunii. Ceea ce, însă, n-o împiedică să propună o agendă ambiţioasă a următoarelor şase luni.
Dorim să apărăm valorile europene, libertăţile, securitatea, justiţia şi toleranţa” – a spus, acum o săptămână, în plenul Parlamentului European, premierul Laimdota Straujuma.
Potrivit corespondentei Radio România la Bruxelles, şefa executivului leton a insistat, de asemenea, asupra măsurilor care să permită crearea unei pieţe europene digitale unice, înfiinţarea de noi locuri de muncă şi creşterea economică. Un moment important al preşedinţiei letone e programat în mai, când, la Riga, va avea loc un summit al Parteneriatului Estic, for de cooperare prin care Bruxellesul încearcă să atragă pe orbita sa şase foste republici sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Aflată ea însăşi, jumătate de secol, până în 1991, sub ocupaţia Armatei Roşii, Letonia are şi expertiza, şi empatia necesară pentru a ghida spre Occident membrii sextetul ex-sovietic.
Trei dintre aceştia, Chişinăul, Kievul şi Tbilisi, au încheiat, de altfel, anul trecut, acorduri de asociere cu Uniunea Europeană. Aceeaşi sensibilitate de victime istorice ale imperialismului rusesc explică deplinul acord, exprimat, miercuri, la Bucureşti, al României şi Letoniei asupra menţinerii sancţiunilor economice la adresa Moscovei până la încetarea focului în Ucraina.
Nu e singurul punct de vedere comun exprimat, deopotrivă, de ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, şi ambasadorul Letoniei la Bucureşti, Ilgvars Klava. Diplomatul leton a declarat că ţara sa vrea să joace un rol de mediator şi să se implice în procesul de admitere a României în spaţiul Schengen: Nu există termene-limită pentru aderarea României la Spaţiul Schengen, dar, pe baza informaţiilor pe care le are preşedinţia letonă considerăm că este o posibilitate realistă să se ajungă la o decizie în timpul preşedinţiei letone.”
La rândul său, ministrul Aurescu a repetat că România se comportă deja ca un membru al spaţiului Schengen, iar graniţele sale, care sunt şi graniţe externe ale Uniunii, sunt foarte bine păzite: Întărirea spaţiului Schengen cu aderarea României şi Bulgariei se poate face în aşa fel încât să putem profita în interiorul UE şi de jure, nu doar de facto de contribuţia pe care România o aduce la securitatea internă a UE.”
Securitatea în interiorul Uniunii poate fi imbunătăţită fără să fie afectate principii europene de bază, ca libera circulaţie a persoanelor şi forţei de muncă – a mai spus şeful diplomaţiei de la Bucureşti.
