Priorităţile preşedinţiei belgiene a Consiliului Uniunii Europene

Belgia a preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi are pe agendă continuarea paşilor pentru integrarea totală a României şi Bulgariei în Schengen.

Sorin Iordan, 17.01.2024, 11:33

Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, deşi parţială,
este un semn bun, a spus prim-ministrul Belgiei, Alexander De Croo, a cărui
ţară a preluat preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene. El a
apreciat că intrarea celor două state în spaţiul european de liberă circulaţie,
la 31 martie, cu frontierele aeriene şi maritime reprezintă paşi importanţi
înainte şi că se aşteaptă să fie îndeplinite şi etapele următoare. Alexander De
Croo:

Ştiu că
ambele ţări au făcut mari eforturi, paşi înainte pentru a răspunde la toate
întrebările care au fost puse de atâtea ţări legate de Shengen şi vrem să
aplaudăm cu adevărat toate eforturile făcute. Cred că acei paşi parţiali care
au fost făcuţi sunt un semn bun şi un prim pas, dar mă aştept ca, dacă
lucrurile vor continua, să meargă conform planului, să se facă şi următorii
paşi. Consecințele neaderării complete la spațiul Schengen sunt
semnificative din punct de vedere economic.

Premierul român, Marcel Ciolacu,
declara în toamna lui 2023 că prejudiciul se ridică la cel puțin 2 procente din
Produsul Intern Brut, iar fostul ministru al Economiei, Florin Spătaru, estima
că România pierde anual 10 miliarde de euro. Daunele provocate companiilor de
transport din România sunt uriaşe, a declarat şi eurodeputatul român Dan Nica.
El a spus că transportatorii români sunt umiliţi pentru că trebuie să piardă
ore sau chiar zile la punctele de trecere a frontierei şi consideră că aceştia
trebuie despăgubiţi. Dan Nica:

Trebuie găsite acele fonduri
care să fie puse la dispoziţie imediat şi firmele de transport şi
transportatorii să fie compensaţi. Aceştia nu au făcut nimic greşit şi merită
ca să fie compensaţi pentru pierderile financiare uriaşe. Deşi aderarea integrală
a României şi Bulgariei în Schengen este importantă pentru preşedinţia belgiană
a Consiliului UE, altele sunt adevăratele priorităţi ale acesteia.

În contextul
agresiunii Rusiei în Ucraina, al conflictului dintre Israel şi teroriştii Hamas
şi al creşterii tensiunilor militare în regiunea Mării Roşii, privirile
blocului comunitar sunt atrase de începutul procesului pentru alegerea
preşedintelui Statelor Unite ale Americii, ţară care joacă un rol-cheie în
asigurarea securităţii Europei încă de la sfârşitul celui de-al Doilea Război
Mondial. La o zi după ce fostul preşedinte al SUA, Donald Trump, şi-a
consolidat statutul de candidat favorit al republicanilor pentru alegerile
prezidenţiale din noiembrie, premierul belgian a declarat că Europa nu trebuie
să se teamă de revenirea acestuia la Casa Albă, în ciuda politicilor sale
subsumate principiului America, pe primul plan. Alexander De Croo
este de părere că Uniunea Europeană trebuie să profite de ocazia de a deveni
mai solidă, mai puternică, mai suverană şi mai rezistentă, pentru
că riscă să rămână singură. El s-a angajat că preşedinţia belgiană a
Consiliului UE va contribui la protejarea cetăţenilor, la consolidarea
economiei şi la pregătirea viitorului european comun