Problema creditelor exprimate în franci elveţieni
Românii cu credite în franci elveţieni cer autorităţilor o soluţie. Ei spun că sunt în imposibilitatea de a-şi mai plăti ratele, au ieşit în stradă şi cer demisia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Corina Cristea, 09.02.2015, 13:09
Nemulţumiţi de creşterea cotaţiei la francul elveţian şi aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti ratele, mii de români cu împrumuturi în această monedă au ieşit, din nou, în stradă la Bucureşti, dar şi în alte mari oraşe din România, cerând un act normativ prin care să fie posibilă conversia creditelor la cursul istoric plus 20%. Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, care pledează pentru o soluţie prin care să se impună împărţirea riscurilor între clienţi şi bănci, înregistrează tot mai multe plângeri.
Preşedintele ANPC, Marius Dunca: Întotdeauna se aduce în discuţie riscul la care sunt supuse băncile, falimentul în care ar putea intra, tot felul de argumente care duc la grija băncilor. În acest sens, adresez în mod public tuturor instituţiilor financiar-bancare implicate în criza francului elveţian următoarea întrebare: ce soluţii concrete oferiţi clienţilor aflaţi în imposibilitatea de a-şi plăti ratele lunare, clienţi buni platnici până la apariţia crizei, şi ne referim la soluţii care să vizeze întreaga perioadă de creditare, nu soluţii pe termen scurt?”
Invitat la o televiziune particulară, ministrul de finanţe, Darius Vâlcov, a spus că se aşteaptă la o mai mare implicare a Băncii Naţionale şi a băncilor comerciale şi că, în opinia sa, rescadenţarea rămâne soluţia optimă. Darius Vâlcov: Mi-aş dori să văd Banca Naţională a României implicându-se mult mai mult în această problemă. Mai ales că, din punctul meu de vedere, au şi mijloacele. Nu cred într-o soluţie de stabilire a cursului la un nivel istoric, printr-o hotărâre de guvern sau printr-o lege în Parlamentul României, pentru că orice om care ştie cât de cât economie înţelege riscul la care ar fi supusă România, dacă acest lucru s-ar întâmpla.”
Rescadenţarea despre care vorbeşte Darius Vâlcov ar presupune ca în primii doi ani, rata să scadă cu până la 35 %, iar în următorii ani să se aplice o deducere din plata impozitului pe venit, de până la 240 de lei (circa 55 de euro) lunar, bani care să fie suportaţi de la bugetul de stat. La rândul lor, Banca Naţională şi băncile comerciale pledează pentru soluţii individuale, invocând neconstituţionalitatea unei eventuale conversii, precum cea cerută, şi pierderi greu sau imposibil de suportat. Peste 75.000 de persoane fizice au credite în franci elveţieni, acordate în total de 14 instituţii de credit.
