Probleme europene stringente
Londra şi statele europene au ajuns la un acord care prezervă şansa Marii Britanii de a rămâne membru al UE.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Valentin Țigău, 22.02.2016, 12:55
Liderii europeni s-au reunit, la sfârşitul săptămânii trecute, în cadrul unui consiliu, la Bruxelles, pentru a dezbate, în principal, problema Marii Britanii, care ar putea părăsi Uniunea Europeană daca, în urma unui referendum, britanicii vor vota acest lucru. În cadrul negocierilor care au urmărit acordarea unor concesii Londrei, pentru a încuraja opţiunea pro-UE, Marea Britanie a obţinut posibilitatea să suspende timp de patru ani ajutoarele sociale pentru imigranţii comunitari şi centrul financiar londonez să nu se supună regulilor europene privind băncile şi pieţele de capital.
Pentru Londra, acordul obţinut la finalul acestor negocieri dificile era necesar pentru a putea anunţa referendumul intern din luna iunie. David Cameron a promis că va face campanie, astfel încât Marea Britanie să rămână în Uniune. El nu are, însă, o susţinere populară confortabilă, în Regat, pe ideea păstrării statutului de membru al UE şi chiar la nivelul cabinetului său de miniştri nu există unanimitate în privinţa alegerii viitorului european. Preşedintele României, Klaus Iohannis a participat la summit şi a exprimat poziţia Bucureştiului, care nu poate accepta discriminarea şi pentru care soluţia identificată la cererile Londrei trebuie să fie în deplină concordanţă cu prevederile şi principiilor tratatelor Uniunii Europene.
Temperând temerile privind statutul şi drepturile muncitorilor români în Marea Britanie, presedintele Klaus Iohannis a declarat, la finalul summit-ului, că aceia care lucrează, deja, în Regat, nu vor fi afectaţi de acordul încheiat de la Bruxelles. Klaus Iohannis: ‘Cetăţenii români care lucrează, deja, pe piaţa muncii din Marea Britanie, atenţie, foarte important, nu vor fi afectaţi de acest mecanism. Acesta priveşte doar eventualii lucrători care vor intra pe piaţa muncii din Marea Britanie, după intrarea în vigoare a mecanismului, dar şi aceştia îşi vor recupera accesul la aceste prestaţii, gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani.’
Deşi au obţinut mai puţin decât ar fi dorit înaintea negocierilor, românii vor fi nevoiţi să se mulţumescă şi cu atât, în condiţiile în care, aşa cum notează „Financial Times”, Cameron ar fi dorit ca „frâna de urgenţă” să fie aplicată pentru o perioadă de 13 ani!
