Prognoze economice pentru România
România va avea în continuare o creştere economică robustă, anticipează Comisia Europeană.
Ştefan Stoica, 12.11.2021, 11:30
Comisia
Europeană a redus, uşor, prognoza de creştere pentru economia României. Astfel,
avansul estimat ar urma să fie de 7 procente, faţă de 7,4 cât indicau
previziunile executivului comunitar în iulie. Potrivit Comisiei, până la
finalul acestui an, PIB-ul României ar urma să depăşească nivelul de dinaintea
pandemiei, iar în viitor, expansiunea va rămâne robustă, la aproximativ 5%,
alimentată de consumul intern şi de investiţiile sprijinite de Facilitatea de
redresare şi rezilienţă. Riscurile la adresa estimărilor de creştere sunt rata
scăzută de vaccinare, combinată cu restricţii de mobilitate ce ar putea afecta
consumul, şi eventuale întârzieri în implementarea Planului naţional de redresare
şi rezilienţă, provocate de formarea noului guvern.
Comisarul pentru economie,
Paolo Gentiloni, avertiza că perspectivele de creştere economică în Uniune sunt
ameninţate de numărul tot mai mare al infectărilor, acolo unde nu se fac
vaccinări. Mai există, spunea el, şi o presiune în creştere asupra producţiei
în statele membre din cauza blocajelor pe lanţurile globale de furnizare.
Dacă
în ce priveşte avansul economic estimat România stă mai bine decât multe state
ale Uniunii, în schimb, va avea o inflaţie mai mare decât media în UE, iar
şomajul va scădea mai puţin decât în alte ţări membre.
Zilele trecute, Banca
Naţională a anunţat că rata anuală a inflaţiei a ajuns luna trecută la aproape
8%, cea mai mare din ultimii 13 ani. Iar creşterile de preţuri la energie şi
combustibil cu aproape 25% faţă de octombrie 2020 au antrenat majorări care nu
se vor opri până la jumătatea anului viitor, potrivit BNR şi analiştilor
economici. Luna viitoare, rata inflaţiei ar urma să ajungă la 7,5% şi este
prevăzută să se tempereze până la 5,9% la sfârşitul anului viitor, afirmă BNR
în raportul asupra inflaţiei publicat joi. Instituţia subliniază că toate
aceste estimări depăşesc prognozele făcute în raportul anterior din luna
august, din cauza majorării preţurilor la energie.
Purtătorul de cuvânt al BNR,
Dan Suciu, spune, însă, că puseul inflaţionist şi creşterile importante de
preţuri au avut loc deja, iar variaţiile care vor urma vor fi nesemnificative.
Dan Suciu: Marea parte a creşterii este în urmă. Creşterile s-au cam produs. Asta
nu înseamnă că de acum încolo vom avea preţuri care coboară. Vor mai fi
probabil creşteri de preţuri, dar ele vor fi marginale. Tendinţa de evoluţie a
inflaţiei va rămâne cam la acest nivel până la finalul anului, va urma o uşoară
scădere până în luna aprilie, când vor ieşi din joc compensările, subvenţiile
la energie pe care începem să le încasăm de la 1 noiembrie, când vom avea un
vârf în luna aprilie. Dar repet, diferenţa faţă de ce avem acum este una mică.
Asta înseamnă că marile creşteri de preţuri sunt în spate.
Luna
trecută, comparativ cu cea anterioară, cel mai mult s-au scumpit gazele
naturale, cu peste 21%. Singura categorie care a consemnat o reducere semnificativă
a fost zona de transport aerian, cu peste 16%.
