Prognoze privind inflaţia
În România, inflaţia va continua să scadă, dar într-un ritm mai lent decât cel anticipat.
Ştefan Stoica, 16.05.2024, 12:20
Banca Naţională a României a crescut prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an de la 4,7% la 4,9%. În acelaşi timp, a menţinut prognoza de inflaţie pentru finele anului viitor la 3,5%.
Guvernatorul Mugur Isărescu a prezentat, miercuri, raportul actualizat al BNR asupra inflaţiei şi a explicat de ce nivelul acestui indicator va fi, la sfârşitul anului, peste cel estimat anterior. Inflaţia se va menţine pe o traiectorie de scădere, însă într-un ritm mai lent decât se anticipa, a precizat Isărescu. Potrivit acestuia, BNR încearcă să coboare inflaţia, fără însă a crea recesiune.
Guvernatorul Băncii centrale susţine că reintrarea inflaţiei în intervalul ţintit va depinde mult şi de momentul în care BNR va lua decizia de a reduce dobânda-cheie, dar şi de nivelul la care va ajunge aceasta. La începutul săptămânii, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a decis să menţină rata dobânzii de politică monetară, cunoscută şi sub denumirea de „dobândă-cheie”, la nivelul de 7% pe an.
Guvernatorul BNR a mai spus că o evoluţie favorabilă a inflaţiei în această lună ar putea determina Consiliul de Administraţie al Băncii Centrale să grăbească o decizie de reducere a dobânzii de referinţă, care influenţează toate dobânzile practicate de băncile comerciale, însă acest lucru ţine de întreaga evoluţie economică internă, precum şi de situaţia internaţională. Mugur Isărescu nu exclude însă ca momentul să fie amânat spre a doua jumătate a anului sau chiar să nu aibă loc în 2024.
Pe de altă parte, el a apreciat că veniturile se majorează în general cu mult peste productivitate, ceea ce va avea un impact semnificativ asupra inflaţiei, si a declarat că aşteaptă să vadă şi creşteri de productivitate. Guvernatorul BNR a făcut acest comentariu legat de ultimele date statistice, care atestă că salariul mediu net a depăşit, în martie, echivalentul a 1.000 euro. Principalele incertitudini şi riscuri la adresa evoluţiei inflaţiei vin în continuare din direcţia politicii fiscale şi de venituri, fiind legate de deficitul bugetar ridicat, de dinamica salariilor şi de măsurile fiscal-bugetare suplimentare ce ar putea fi implementate în vederea continuării consolidării bugetare, dar şi dinspre potenţialele efecte ale războaielor din Ucraina şi Orientul Mijlociu.
Rata anuală a inflaţiei a continuat să scadă şi a ajuns în aprilie la 5,9% faţă de 6,61% în luna martie, a anunţat, în această săptămână, Institutul Naţional de Statistică. S-au înregistrat creşteri uşoare, sub un procent, ale preţurilor mărfurilor alimentare şi serviciilor. În schimb, mărfurile nealimentare s-au ieftinit.
În prognoza de primăvară a Comisiei Europene, creşterea economică a României rămâne una dintre cele mai robuste din Uniune, respectiv 3,3% pe an, dar vine la pachet cu cea mai mare rată a inflaţiei, aproape de 6%, mai mult decât dublu faţă de media europeană.
